New Page 1

A abate: A da curs unei porniri lăturalnice

A abilita: A unge un cadru înalt

A aboli: A scoate din uz unele articole

A abona: A se asigura de o bună primire

Aa: A se scrie în dublu exemplar; Una sau alta, într-o formă simplă!; Contraatacat în poziţie centrală!; Una lângă alta!; Pară în gura enigmistului!; Asia!; Apar!; Abia!; Agă gras!; Legată în serie!; Apa fără peşte!; Un peşte scos din apă!; Spuse în gura mare

Aaa: Acaparat!

Ab: Debutant ad literam; Iniţialele învăţatului; Primele la carte; Abuz ce n-aduce folos!; Ba... dimpotrivă/contra!; Prime la instrucţie; Prime pentru învăţători

Aba: E aspră la purtare; Material intrat în port; Strai alb pe-ntinsul ţării; Aspră la fire; Stofa cu două feţe identice; Groasă de un ţol; Grosolană la purtare; Stofă cu două feţe la fel; Aceeaşi stofă, atât pe faţă cât şi pe dos; Ţesătură la care nu se cunoaşte care-i faţa şi care-i dosul; Material greu, scos din manevre de război; Bătută în piuă; Una şi bună!; Material din port; Aspră la purtare

Abac: Calculator de primă generaţie; Calculator digital; Îi merge bila la calcule; Folosit cu socoteală; Alba-neagra pentru şcolari

Abajur: Fustă de lux; Filtru de lumină; Perdea care se lasă peste întreg globul

Abandon: Ieşire înaintea tuturo într-o cursă; Zbor fără întoarcere din cuibul conjugal; Dictat în condiţii de inferioritate; Îndepărtarea atleţilor de culoare, chiar în timpul cursei

Abandona: A ieşi primul la un concurs

Abanos: Simboluri vii ale Africii negre (sg.)

Abate: Frate de cruce; Postul mare la mânăstire; Un părinte obişnuit; Un părinte respectat

Abator: Locul unui holocaust scutit de eticheta culpabilităţii; Sanctuarul tăietorilor de capete; Loc unde se culcă şi vitele: Loc unde se moare pe capete; Aici cad multe capete; Are o funcţie pentru care se sacrifică

Abaţii: Domeniul reiigiei catolice (pl.)

Abătut: Întors din întâmplare; Trecător prin depresiune; Intrat într-o depresiune; Apucă pe căi greşite

Abces: Ţesut în relief

Abdicare: Cădere sub presiune

Abecedar: Materie primă

Aberant: Nu-i anormal; Depăşeşte cu mult norma

Aberaţie: Sfidează normalul; Termen de judecată depăşit

Abia: Greu de zis; Se exprimă binişor; Indice de dificultate; Barem trecut cu greutate; O vorbă spusă la greu; Se exprimă cu greutate; Surmontarea la limita dificultăţilor; Interpretată cu greu; Se încadrează în barem

Abil: Neîntrecut în aranjatul ploilor; Bun la slalom; Ne bate la cap; Descurcă uşor firele încâlcite; Greu de întors; Iese în evidenţă prin strecurare

Abilă: Asta ne cam bate la cap

Abilita: A înălţa în grad

Abilitare: Acordarea încrederii

Abis: Cât e hăul; Un gol formidabil marcat la o deschidere în adâncime; Un gol spectaculos după o pătrundere în adâncime; Oală de lut cu fundul nicăieri; Cât îi hăul; Prăpăstios în felul lui; Fund de ochi; Gol în adâncime; Pătrundere în adâncime; Se exprimă cu mare profunzime

Abitir: Întrece măsura

Abject: O haină mizerabilă (masc.)

Abominabil: E ceva grozav

Abonat: Călătoreşte fără bilet, dar nu-l amendează nimeni; Călător fără bilet care nu e amendat; Circulă regulat fără bilet; Sunt cu plata în avans la serviciu

Abraşi: Caii care nu se caută la dinţi

Abrevia: A practica reduceri la unele firme

Absolute: Preţuite la maxim

Abulii: Pierde partida cu VOINŢA (pl.)

Abur: Apă gazoasă

Aburi: Se întâlnesc la saună

Abuz: Depăşirea periculoasă

Abuza: A aplica radicalul la puterea unei funcţii

Ac: O limbă răsucită; Director la gară; Introdus în tratament; Are o singură ureche; Înţepător de felul lui

Acadele: Vorbe dulci

Academician: E la culme în materie de cunoştinţe

Academii: Ansamblul marilor valori din patrimoniul spiritual al umanităţii (pl.)

Acaparator: Obişnuieşte să ia masa de unul singur

Acaparatori: Iau totul în serios

Acaparări: Înclinări spre avariţie

Acar: Câştigă la paralele; Face cale întoarsă

Acaret: Aşezat la casa lui

Acari: Deschizători de drumuri

Acasă: Ţinta veşnicei reîntoarceri

Acaţ: Coroană de spini

Accentuaţi: Marcaţi cu insistenţă (pl.)

Accese: Scăpate de sub control

Ace: Piese de insectar; Mici instrumente de scris; Schimbă paralele; Sunt pe cale... de schimbare

Acea: Prezentată la modul indicativ

Acei: Arătaţi mai încolo; Sunt la distanţă

Aceia: Ăştia-s plecaţi dincolo

Acel: Se arată din depărtare; E dat dincolo

Acerbă: Dată dracului

Acesta: Omul de lângă mine

Aci: Cel mai aproape loc; Loc... plin de mărăcini !; Local... plin de plăcintă !; Pe loc repaus...

Acia: Local rustic

Acide: Rele de gură

Acizi: Compuşi... în stil ironic

Aclama: A-şi exprima ura vizavi de preferatul publicului; A depune ofrande de suflet la picioarele potentaţilor

Acolit: Asociat într-o afacere

Aconto: Debut în afaceri

Acoperiş: Apărătorul nostru sus-pus

Acoperitor: Protector sus pus

Acosta: A rezolva neinspirat o problemă cu o necunoscută

Acostare: O legătură de chei

Acră: Figură de om necăjit; Gen de chip necioplit; Închisă pe dinăuntru

Acre: Figuri de prost gust; Vinuri scoase din cramă

Acri: Greu de cucerit; Te fac să scârţâi din dinţi; Nu-s buni de gură

Acrit: Tratat cu citronadă

Acroşa: A se oprin din acţiune pe gheaţă

Act: Faptul divers; Fază de joc; Hârtie de copiat; Hârtie din care se fac dosare; Un lucru bine făcut; Veneţian cu tablouri; Episod dramatic

Acte: Reprize teatrale; Reprize dramatice

Activ: Întreprinzător care eludează legile statului

Actor: Cameleon cu vocaţie artistică

Actor: Încadrat în reţeaua de distribuţie; Promotor al vieţii artistice

Actriţe: Femei ce ştiu să se prefacă; Femei din producţie

Acţiona: A ieşi din inerţie

Acţiuni: Unităţi economice cotate la bursă

Acumulator: Depozit de energie

Acumulator: O pilă serioasă la conducere

Acumulatori: Întreţinuţi cu pile

Acută: Amprenta semantică a unei afecţiuni năvalnice

Acuze: Împungeri frontale

Adam: N-are mamă, n-are tată, da' nu-i orfan; Om de viitor al umanităţii; Omul bun la toate; Prima formă de umanitate; S-a lăsat pe-o coastă; June-prim cu existenţa discutabilă

Adaus: O părticică din tot ce e mai scump

Adăpostită: Pusă la scut

Adânci: A intra în subteran

Adecva: A face un lucru corespunzător

Aderări: Proces de închegare rapidă (pl.)

Ades: Prins la înghesuială; Aproape permanent; Clasic frecvent întâlnit în poezie

Adevăr: Urmărit la tribunal

Adeziuni: Act de solidarizare (pl.)

Adică: Cere explicaţii suplimentare

Adiere: O bătaie cu dulceaţă

Adio: Cuvânt de încheiere

Adio: Rămas-bun pentru vecie; Rendez-vouz la Dumnezeu acasă; Floare de gheaţă pe catafalcul iubirii; Pronunţarea privind divorţul

Aditivitate: Cumul de funcţii

Adolescenţă: Trecătoare pentru oameni adulţi

Adormiri: Stări de veghe

Adrenalină: Dă inimii ghes; Secretare care se pretează la aventuri

Adresă: Ghid de orientare

Adunat: Semnul înmulţirii

Aduse: Curbe în deplasare

Advers: Se manifestă în opoziţie

Aer: Expresie personală; Intră în sufletul omului; Schimb la mină; Aduce mereu un suflu nou; Generator de curent continuu

Aera: A elimina gaze poluante; A schimba ceva în atmosferă

Aerat: Asigurat împotriva poluării; Făcut curent

Aeraţi: Li s-a făcut vânt (mas.)

Aere: Aspect secundar; Fudulii de cocoş; Impresii de vedetă; Manifestări făţarnice

Aerisire: Face o bună atmosferă

Aerisire: Nevoia de a deschide măcar un ochi

Aerotermă: Caldă la suflet

Afacerişti: Fenomenul corupţiei (pl.)

Afecţiuni: E şi boală, e şi dragoste (pl.)

Aferat: Se dă prins

Afirmare: Poveste de succes

Afirmaţii: Noţiuni declarative

Afiş: Aviz amatorilor

Afiş: Cuprinde informaţii de interes general

Afla: A ridica semne de întrebare; A se întâlni cu nişte cunoştinţe

Afon: Trage cu urechea

Aforistici: De valoare maximă (pl.)

Ag: Ocupantul unui simbolic loc doi

Agale: Rulare cu încetinitorul

Agă: Ofiţer de presă; Poliţai... în magazin; Fel de curcan gătit ca pe vremuri

Ager: Autorul unor realizări de excepţie; Calculator cu viteză mare de procesare; Se pune preţ pe capul lui

Ageri: Se prind uşor

Agil: Om fără pic de stare; Rapidul în acţiune; Se antrenează la RAPID; Uşor de mişcat

Agilitate: Se ţine de pisică până la bătrâneţe

Agitatoare: Face masa să se mişte (fem.)

Agrea: A tolera în exces

Agresor: Antrenat ca atacant

Aici: Cel mai apropiat local; Punct... zero; Aproape nouă; Local cu specific românesc

Aide: Te îndeamnă să o iei pe variantă

Aist: Aproape de popor

Aiste: Femei apropiate nouă

Aişor: Clopoţelul CRĂIŞORULUI ! (pop.); Iese primul pe teren la încălzire

Aiura: A vorbi... prin reducere la absurd

Aiureală: În ordine inversă; Sentinţă pronunţată fără judecată

Aiuri: A debita la cald

Aiuri: A pica la examenul de logică

Ajun: Timpul când se ridică masa

Ajuna: A ţine de postul mare

Ajur: O decoraţie rară

Akani: Înaintaş uzbek punctând la impresie artistică (pl.)

Al: Formă de clasificare

Alai: Coadă la trena miresei; Rânduri în marş

Alarmare: Cântec de sirenă; Generatoare de mare tensiune

Alătura: A face corp comun

Alăturare: Sosirea în tabără

Alături: O vorbă prin vecini

Alb: Culoare la policlinică

Albă: Piesă mutată în deschidere

Albie: Troacă meargă (sic!)

Albină: Ac de cojocul oricui

Aldămaş: Cinste în afaceri

Alean: Lasă de dorit

Alean: Trece prin apropiere

Aleatoare: Legată de o întâmplare adevărată

Alee: Cale idilică; : O cale să eviţi stresul; Cale... printre flori

Alegorii: Trasă din condei cu picioarele pe pământ (pl.)

Alei: Scot lumea în stradă

Alergător: Automobil (!) plecat în cursă

Alertă: Întăreşte vigilenţa

Ales: Iese ultimul dintr-o competiţie

Ales: Ieşit din triaj; Ridicat de la masă; Primul la urne

Alese: Ieşite din cursa electorală

Alese: Ridicate cu mandat

Aleşi: Ieşiţi din selecţie

Alge: Firul apei

Ali: Baba aventuristă dintr-un serial de 1001 de episoade

Alia: A semna un angajament de colaborator; A strânge legătura

Aliat: Încorporat la unitate

Aliat: vecinul de la bloc

Alic: O picătură de ploaie... fierbinte; Plecat la vânătoare; Strop în ploaie

Alice: Plecate la vânătoare

Alifii: Grăsime de gătit

Alimentaţie: Fără asta mori de foame

Alin: Analgezic (pop.)

Alina: A îndulci (fig.)

Alinare: Reducere la durere

Alintări: Metafora catifelată a dragostei

Alipire: Manevră politică vizând un câştig în teritoriu

Alo: Cuvânt înainte; Îşi face intrarea la recepţie; O vorbă şoptită la ureche; Prezent la apel; ''Pst'' abia şoptit; Semnal în reţeaua telefonică; Parolă de recunoaştere care ne oferă accesul pe post; Ce aveai de zis... după ce-ţi cădea fisa; Chemare la dialog

Alo: Formula unu într-un circuit clasic

Alo: Se bagă de departe în vorbă

Alta: Este la înălţime la limba latină

Altar: Locul unde te transformi în bărbat; Masa de la slujbă

Alterat: Rezultat viciat

Alteţă: Chemarea unui cap încoronat

Alteţă: Măria de la ţară

Altfel spus...

Altoi: A opera pe scoarţă

Altoire: O încrucişare în esenţă

Aluat: Se frământă pentru hrana zilnică

Alună: Fructe de pământ; Spartă din ciocolată

Alunecătură: Cu trimitere la unu orizontal

Alură: Manifestare de ţinută

Am: Comprimat luat înainte de prânz; Doarme după apus !; Se foloseşte până la prânz (abr.)

Amalgam: Combinaţia unor elemente în limba română

Aman: Pardon în variantă orientală

Amanet: Asigurări date la ananghie; Oferă siguranţă unei bune evoluţii în retur

Amanete: Scoase pe cauţiune

Amant: Participant neoficial la proba de perechi

Amante: Scumpe la întreţinere pe lângă casă

Amanţi: Parteneri într-o partidă trucată

Amar: Întrece orice aşteptări; Rău de gură; Se îneacă în băutură; Bună de tras; E vorba de-o mulţime... de oameni necăjiţi

Amari: Lipsiţi total de bun-gust

Amator: Ăsta ar cam vrea...

Amator: Exponent al pasiunii; Tip de dorinţă

Amăgeli: Conduc în deşert

Amăgitor: Pregătit pentru dus

Amăgiţi: Duşi cu zăhărelul

Amărât: Are o piatră pe inimă

Amânări: Recunoscute tertipuri birocratice

Ameliorare: Spre mai bine

Ameninţare: O promisiune rău văzută

Ameţeli: Vin la spartul chefului

Ameţi: A ajunge la un echilibru precar

Ami: Prietenul din Toulouse

Amiază: Serveşte la prânz pe toată lumea; Vârful unei activităţi diurne; Inundaţie de lumină revărsată din excedentul zilei

Amibe: Dau primele semne de viaţă

Amic: Legat sufleteşte; Are un grad de ataşat

Amin: Despărţirea de părinţi

Amin: Punct formulat într-o cerere

Amin: Vine, în sfârşit, la serviciu

Aminti: A apela la unele cunoştinţe

Amintire: Scânteie din focul stins al Mnemosynei

Amintiri: Chemarea unor fapte de altă dată

Amnar: Scapără-n piatră

Amoc: Săritură la cap la încălzire

Amor: Afecţiune generală caracterizată de lipsa apetitului, insomnie şi scăderi ponderale; Actul unirii

Amoral: Fără ea fabula ar fi o poezie

Amorţit: Fără reacţie în stimulare

Amu: E mereu în actualitate; Prezent pe la ţară

Amuş: Actualitatea povestirilor lui Creangă

An: Serialul de luni; Vremea tranziţiei!; Început şi sfârşit de decembrie

Ana: Femeie... în canadiană !; Scheletul de azi al unei construcţii celebre; Intrată din dragoste la mânăstire

Anale: Consemnează evenimentele din timpul unei revoluţii; Publicaţii istorice

Analfabeţi: Lipsiţi de orice sursă de lumină

Analizabilă: Gata să fie investigată

Analize: Domenii de cercetare

Analog: Ţine la cărţi cu sfinţenie

Ananas: Doi ani şi apoi... campion!

Ananghie: Dă o pasă proastă

Anatemizat: Servit cu un soi de VALEA... CĂLUGĂREASCĂ

Ancii: Mărturii vibrante pe buzele rapsozilor noştri (pop.)

Ancoră: Un motiv să te tatuezi

Anemic: Sărac în rezerve de fier

Anemii: Slăbiciuni omeneşti

Anestezist: Adoarme în timpul slujbei; Un profesionist care ne face nesimţiţi

Angarale: Necazuri în familie

Ani: Clase superioare; Emanaţii revoluţiei; Notiţe în buletinul oficial; Trecători ca orice în viaţă; Unităţi cu program în planul cincinal; Zestre de o viaţă; Secrete feminine; Pietre de montură în giuvaerul vieţii

Ani: Nu au trecere la femei

Anima: A da viaţă; A face înviorarea

Animal: Se poartă ca un dobitoc

Animaţi: Supuşi unor exerciţii de înviorare

Anin: Ridicat la cursuri

Anina: A executa prin spânzurare

Anion: Un pol în plus îl atrage

Anotimpuri: Capitole din cartea anului

Ansă: Îşi face încălzirea gândindu-se că se va lipi să intre în circuit; Se agaţă în cobiliţă

Antal: BUTE în mare formă (reg.)

Antale: Umplute... cu cana

Antă: Flore-de-colţ!

Ante: Găsit în fruntea înaintaşilor latini

Antenă: Subunitate de transmisiuni

Anti: Trecut în rândurile opoziţiei

Antic: Participant la luptele greco-romane

Anticar: Vânzător la timpul trecut

Antici: Aparţinători ai curentul pre-modernist (!)

Antract: Jocul la pauză; Gol de mare spectacol

Antren: Ieşit din ritm

Antrenor: Tip de acţiune în pregătire

Anula: A da totul uitării ; A se reduce la nimic; A trece în nefiinţă

Anulări: Acţiuni după care rămâi cu o nimica toată

Aortă: Baston de circulaţie; Scoasă din inima noastră

Apar: I se plătea lichid

Apar: Vin... cu apă

Aparate: Forţe de muncă; Invenţii în domeniul mecanicii; Are un rol dublu

Aparteu: Şoptitul în public

Apaşi: Aşa, dacă e vorba, haimanale găseşti şi la Paris...

Apă: Agent de erodare; Căzută din nori; Dă contur pământului; Plată... la folosirea fântânii; Speranţă în deşert

Apă: Băutura cea mai bună

Apă: Îşi găseşte singură drumul la groapă

Apă: Roade pietre

Apărare: Serviciul de pază şi protecţie

Apărătoare: Femeie care te scoate din cauză

Apăsare: Activitate îndeplinită cu greu

Ape: Forţate la tragere; Faze de joc sclipitoare ale BRILIANTULUI; Reflexe admirabile; Se opresc la mal

Apel: Act de verificare la şcoală

Apela: A face cerere

Aperitiv: Gustare

Apleca: A evolua în proba de coborâre

Apod: Nu se ţine pe picioare

Apogeu: Ăsta-i culmea...

Apoi: Avansează la momentul potrivit

Apoi: Formulare pentru acte de succesiune

Aport: Contribuţie personală la o activitate comună

Apos: Se face că plouă

Apret: Face o cusătură trainică

Aproape: Iubit cu credinţă

Aproba - A lucra în acord

Apt: Bun de folosinţă îndelungată; Merge la lucru; Trecut la examenul de capacitate; Un tip de ispravă; Concluzie fericită pe fişa unui aspirant

Aptitudine: Înclinare specifică

Aptitudini: Daruri cu care vine fiecare

Apus: Orientare de stânga

Ar: Face suta pe teren

Ar: Măsură luată la lotul naţional; Sol minor; Unu la sută; O porţie mică de ţelină; Pe mijlocul porţii!

Ar: O măsură ca la carte!

Ara: A încreţi scoarţa; A face o lucrare pe loc; A intra în pământ; A lucra cu dus şi întors; A lucra la suprafaţă; A răsturna situaţia pe teren; A toaleta obrazul multimilenar al Terrei

Ara: Verb pe ogoare (în zilele noastre cu... cai-putere)

Arab: Se închină la moschee; Umează nişte paşi bine stabiliţi (sg.); Cine trece valea seacă...

Arac: Drept al celor vii; Prins de cârcei; Toţi se caţără pe el, că-i de la ţară; Cară în spate!; Stâlpul terasei

Arac: Înalţă rugi către cer

Araci: Susţinători ai culturii; Toiege pentru tinere vlăstare

Arad: Floarea cea vestită a apusului

Aragazuri: Maşini... cu aburi

Aramă: Băgată la cazan

Arap: Figură închisă

Arap: Pică în gura deschisă fără ştiinţă; Mină de cărbune; Legat la cap (pop.)

Arar: De joasă frecvenţă

Arar: Gen de evoluţie în nota aşteptărilor; Cu frecvenţă slabă

Arat: Pregătirea patului

Arăcit: Acţiune de sprijinire a agricultorilor

Arămar: Specialitate la cazan

Arămie: Seara la asfinţit

Arămii: Culori din epoca bronzului

Arămiu: Cu mărturii din epoca bronzului

Arăta: A da de înţeles; A da indicaţii

Arătare: O imagine de vis; Umbră rară

Arătătoare: Cele ce iau măsuri la timpul potrivit

Arătător: Schimbător de direcţie

Arătoasă: Persoană bine văzută

Arbori: Purtători de coroane

Arc: Buclă în circuit; În cerc restrâns; Indicat cu săgeţi; Întins de tragere

Arcan: Forma primelor acte de mobilizare

Arcaş: Amor la prima vedere; Trage ţeapă

Arcată: Construcţie convexă

Arcuş: ''Specialist'' numai la instrumentele cu coarde

Ardent: Plin de pasiune pentru literatură

Ardere: Încălzire până la epuizare

Areal: Calotă compactă pe sferă; Spaţiu vital

Arenă: Aria toreadorului; Sediul partidelor

Arenda: A se învoi cu solul

Arene: Aria trapezului (pl.); Schimb de terenuri

Ares: Marte văzut din Grecia

Aresturi: Case călcate de hoţi... cu toată paza lor

Argat: Angajat pe post de stăpân

Argilă: Coaptă în ţest

Argiloase: Legate de glia din care ne hrănim

Ari: 10x10 (pl.)

Ari: Petece de pământ; Cum e... o mărime?!; Dau ţelina cu măsură; Forme de pământ; Incluşi în lotul naţional; Măsoară pământul în lung şi-n lat (pl.); Unităţi de producţie; Modele cu flori de câmp în carouri

Ari: Săriţi cu prăjina

Arian: Blonda savurată de nemţi (masc.)

Arid: Lipsit de rezultate fructuoase; Sol zărit prin pustiu; Ţinut... să crape de sete;

Aride: Unele lipsite de bună-creştere

Arie: Lotul naţional de bob; Măsură luată ca parte a unui plan; Laterale la corp (sg.); Uşurele la cântare

Arin: Plecat pe calea undelor; Ridicat la cursuri

Aripat: Pregătit de înălţare

Aripă: Dată de-o parte; Extrema cealaltă; Poziţie extremă

Aritmic: Total lipsit de tact

Arivist: Ajuns pe căi întortocheate; Robul puterii

Armare: Gestul dinaintea execuţiei

Armaş: ERA DE SERVICIU LA POARTĂ

Armată: Formaţia militară; Unitate de intervenţie rapidă; Aflată în legitimă apărare

Armator: A strâns totul în nişte vase

Armă: Imobilizată la pat

Armături: Oase de oţel pentru constructori

Arme: Glastre sui-generis răsărite printre garduri vii; Mama focului (pl.); Odihnească-se în pace (pl.)

Armie: Ocrotitoarea unui domn

Armistiţiu: Stop de excepţie în disputa formaţiilor militare

Arnici: Fire de ţăran (sg.)

Aro: Turismul prin coclauri

Arogant: Degajă aer de înălţime

Aromă: Chemare la masă; Chestie de bun simţ

Arome: Se inspiră dintr-o creaţie la fel (pl.)

Arpentor: Specialist în studiul unor domenii

Ars: Grav afectat de pojar; Om la urnă; Sărutat cu foc

Ars: Trecut pe cărbune

Arse: Maro (fem, pl.); Sfârşite la cămin

Arsuri: Afecţiuni cu temperatură ridicată

Arşic: Osul pus la joc

Artă: E ultima la meserie

Artă: Frumuseţea creaţiei umane

Arte: Maxima meseriaşului (pl.)

Arte: Specializări în meserie

Arteră: Cea care dă din toată inima; Cai pur-sânge (sg.)

Artist - Plătit în regie

Artişti: Mesageri aşteptaţi cu emoţii

Arţag: Fruct al mâniei

Arţar: Broderie verde pe falduri canadiene

Arţăgoşi: Se dau în vorbă

As: Carte... Lipsă în bibliotecă; Campion absolut; Iese neatins dintr-o luptă în arenă; Nu se întoarce la serviciu; Circulau prin PIAŢA ROMANĂ (sg.)

Asana: A rezolva problema inundaţiilor

Asanator: Mlaştină seacă

Asce: Asigură sporul la încrucişare (pl.)

Asceţi: Se menţin în posturi

Ascultător: Se ţine de cuvânt

Ascuţi: A aduce într-o formă de vârf

Ascuţit: Vârf de atac

Aseară: A fost prezent în ultimul schimb de noapte

Asemănători: Aflaţi prin apropiere

Asemănători: Potriviţi în fel şi chip

Asentiment: Contra-argument la polemici; Voie bună

Asia: Mare între continente; Pământ galben; Pământ pentru majoritatea oamenilor

Asia: O BUCATĂ MARE DE PĂMÂNT

Asimilaţie: Integrare organică

Asin: Când se opreşte, greu îl mai urneşti; Execută ordinele căprarului; Un căpos care nu se tunde

Asorta: A face să meargă cu piese potrivite

Aspecte: Se-nţeleg din priviri!

Aspri: Se simt bine mângâiaţi

Astăzi: Ultima zi din viaţă

Astmă: E şi ea un suflet de om chinuit...

Astre: Lumini în depărtare

Astronomie: Materie universală

Aşa: Aprobare scrisă; Bun de aprobat; Enunţul unei demonstraţii; Formulă într-o demonstraţie; Indică ordinea lucrurulor; Întăritor la articulaţii; Modul indicativ

Aşchie: Dovadă rămasă în urma unei spargeri

Aşezat: Un om la locul lui

Aşi: A scris la cărţi; Compun un careu de excepţie; Plecaţi într-o expediţie fără întoarcere; Superman (pl.)

Aşi: Ies primii di competiţie

Aştri: Figuri celeste; Un soi de minge cu boltă (pl.)

Atac: Bate la poartă; Luat în focuri; Pătrundere forţată; Pornire duşmănoasă; Scenă de întinderi obişnuite; Sfârşeşte în gol; Intră în apărare; Intervenţie hotărâtă în apărare

Atac: Bate la porţi străine

Atac: Şarjă... de cavalerie

Ataca: A bate la poartă; A prinde de undeva de sus (var.); A urma exemplul înaintaşilor

Atacanţi: Bat pe la porţi străine; Pregătiţi pentru înscriere

Atacare: Intrarea la concert

Atacatoare: Bate la porţi străine (fem.)

Atacator: Nu ne înconjoară cu dragoste (sg.)

Atamani: Conduc la pescuit

Atare: Cum s-ar zice, asta e...

Atare: Remarcat prin apropiere; Aşa deci şi prin urmare; Merge la semănat

Ataş: Barcă cu motorul pe stânga; Garnitură de transport; Participant la un concurs de motorizare

Ataşat: Intrat în rândul fanilor

Ataşe: Loje individuale la spectacolul şoslei; Ţine de motorizare (pl.)

Atavică: De la bătrâni citire, privind moştenitorii (fem.)

Atârna: A avea sprijinde sus

Atât: E... de ajuns; Izbucneşte când s-a umplut paharul; Ordin de demobilizare; Piedică în calea exceselor; Pune stop

Atâta: Stop la trecerile la nivel

Atâtica: Indicaţie pentru cei mici

Atee: Lemn pentru icoane (fem.)

Atei:

Atei: Lipsiţi de spirit... practic; Absenţi de la slujbă, pierd orice post; Nihiliştii renegaţi ai unei paternităţi sus-puse

Atelaj: Luat la goană cu biciul şi cureaua

Atelă: Specialitate de ciolan servită la salon

Atele: prind numai frânturi şi rămân blocate

Atelier: O cameră de zugrăvit

Atenieni: Primii clasaţi la jocurile olimpice

Atent: Angajat la galanterie

Atent: Caracterizat printr-o concentraţie ridicată

Atentat: Proiect în faza de execuţie

Atentatori: Vârf de atac (pl.)

Atentă: Mitică, un model de înţelepciune

Aterizare: Revenire după o bătaie bună

Atesta: A reuşi la unele probe; A da dovada calităţii

Ateu: Absent motivat de la slujbă

Atice: Depăşesc plafonul de casă

Atlas: Album cu poze din toată lumea; Ţine capul pe sus

Atlase: Posedă mici întinderi de pământ (pl.)

Atleţi: Aşezaţi după culoare

Atom: Materie elementară; Mic monstru, jumătate cal, jumătate om

Atomizator: Făcut să întreţină o atmosferă plăcută

Aton: Notă la proba de dat peste cap; Un subiect slab

Atonă: Poftă trecătoare

Atonic: Vid de putere

Atotştiutor: E în toate minţile

Atrage: A chema magnetic; A conduce în luptă

Atrasă: Atinsă la interes

Atrăgătoare: Căştigătoare la curse

Atrăgători: Ştim cum ne cheamă... (pl.)

Atrii: Cavităţi la nivelul plămânilor; Cameră pentru primiri cordiale; O cameră interioară

Atrium: Despărţire ce lasă un gol în inimă

Atroce: Ne pare foarte rău, dar aşa e...

Att: Monedă în Siam

Atu: Învingător într-o partidă ca la carte; Şansa unor partide; Se aruncă la bătaie; Stăpânul careului într-un joc cu miză; Carte importantă... lipsă la bibliotecă; Cartea întregii părţi; Lider de culoare

Aţă: Călăuză nevăzută pe cărările destinului; Delegat la tratative; Legată la ochi; Ne trage la sorţi; Prinsă pe la încheieturi; Se joacă cu păpuşile; Trage la sorţi; Trasă de ureche; Fireşte!

Aţă: Nedorită la păstaia de fasole verde din mâncare

Aţâţa: A anima spiritele; A sufla în focul pasiunii; A umple paharul pentru alţii

Aţâţa: A aprinde fitilul la explozie

Aţe: Haine... de gata

Aţe: Legături de haine; Materiale pentru scule; O mulţime de zdrenţe; Prinse prin bătătură; Trase de urechi; Vin cu sute!; De e nevoie, ne cârpesc bine; Garnituri de fasole

Aţică: Mai subţire decât firul de aţă

Aţinti: A lua în vizor

Aţintire: Fixarea unui punct de vedere

Aţintit: Concentrat 100%

Aţipi: A se rupe de realitate; A-şi vedea visul cu ochii

Aţipit: Predispus la întindere

Audia: A prinde grai

Audia: A se dovedi om ascultător

Audienţă: Consultaţie la cabinet

Aulă: Atribuită pentru mai mulţi ani

Aule: Scene de la sărbătoarea anului

Aur: Certificat de trezorerie; Trofeul câştigătorului

Aurar: Artizanul unor realizări strălucitoare; Bate reprezentativa locului întâi

Aurari: Au rezultate strălucite în muncă

Aură - Lumina divină

Auri: A prinde cu suflatul

Auri: A sufla... din bancă

Auricul: Cu soţul într-o inimă

Auricul: Superiorul pe care-l avem la inimă

Auster: Simplu de zis...

Aut: Bătut în afara arenei; Bătut cu mâinile sus; Dat afară din serviciu; Ieşire ce se lasă cu bătaie în timpul jocului; Ieşire din limitele acceptate în sport

Auto: Stil personal

Autocamion: Merge cu greutate

Autolibrărie: O maşină de cărţi la vânzare

Automatisme: Mecanic... la lucru (pl.)

Automobile: Poartă casca pe faţă (pl.)

Autor: Certificat de naştere; Are parte de carte; Părintele istoriei

Autorizaţie: Bilet de voie

Auzit: Prins de ureche

Aval: Direcţia cursurilor; Sensul de propagare a undelor

Avansare: Plecare către superior

Avar: Are o inimă de piatră (fig.)

Avar: Specialist în economie

Avară: Strânsă de mână

Avare: Moarte la datorie

Avari: Oameni fără scăpare

Avatar: Încarnarea unui indian

Avă: Una pusă pe bancuri; E la curent cu pescuitul; Fratele cel mare, pe care-l vedem mai rar

Avânt: Pornire vijelioasă

Ave: La nave de pescuit!

Avere: Cheag de bună calitate

Averi: Valori în contul personal

Aversă: Animată de o forţă creatoare

Avid: Acumulator auto; Culegător fruntaş

Avidă: Are saţul departe (fem.)

Avocate: Umblă cu acte juridice (fem. pl.)

Avocaţi: Trag cu dreptul

Avort: Anulează bucuria zilei de naştere

Avute: Pline de osânză

Azi: Are viitorul în faţă; Ipostaze într-un magazin!; Prezent... cotidian; Trecut de miezul nopţii; Acum 24 de ore

Azot: Neam (!) aşezat în tablou

Azur: Metafora pastelată a nemărginirii

Ăla: Bărbat fără identitate; E o arătare...

Ăsta: Aproapele nostru

Ăşti: La o masă oarecare, popular şi familiar (pl.)

Ba: Nu-i în treaba noastră

Babă: Doamnă cu vechime, eufemistic vorbind; Mamaia văzută de străini

Babe: Soţii de veterani de război

Bac: Punte bătută de valuri

Bacovia: Autorul unui gol istoric, metaforic vorbind

Balama: Scoase din ţâţâni (sg.)

Banalităţi: Simple la vorbă

Bara: A scoate din circulaţie

Bară: Limită de apărare

Baron: Feudal... modern; Local... rău famat

Bas: Excelează prin gravitate; Recordman la coborâre

Bas: Gros la gât

Bas: Registru luat de jos

Bas: Trecut în registru în partea de jos

Baset: Căţelul pământului

Batal: Scena unor serenade nocturne monosilabice

Batere: Un fel de a da lovitura

Batic: Un triunghi... pătrat (de... cap de femeie) (sic!)

Bazin: Lac artificial

Bazinaş: Subţire în talie

Bădărani: Băieţi de mahala

Băi: O scaldă ca de obicei (pl.)

Bănet: Se găseşte în stare solidă

Bătăuşi: Obişnuiţi să dea cu pumnul în masă

Băţ: Piedică pentru roţi; Sprijin la bătrâneţe; Ţin pumnii strânşi la unele dispute (sg.)

Bâtă: Armă primitivă

Bec: Fixat pe un soclu pentru a-l pune într-o lumină favorabilă

Bec: Obiect de lux

Becari: Note muzicale

Beci: Depozit privat de alimente; Groapă cu gunoaie

Becuri: Stele într-o constelaţie de lux

Belea: Strâmtoarea de la Bosfor

Benă: Mare sculă pe basculă

Beneficiari: Profitori de ocazie

Beţi: Bărbaţi bine făcuţi şi cinstiţi ca atare

Bici: Făcut de mână

Bici: Înlocuitor pentru frişcă

Biet: Atributul unuia bun la anevoie

Bio: Se leagă de viaţa noastră

Bir: O datorie de cetăţean

Birt: Bombă cu încărcătură redusă

Biruinţă: Obelisc strălucitor pe CALEA VICTORIEI

Biruit: Cel care pică

Bis: Reluare dintr-o bucată

Bisect: Un an împlinit

Bisecţi: Ani... mai bogaţi

Biţi: Informatizare într-o mică măsură (pl.)

Bizară: Excepţia de la regulă

Blam: Cazul acuzativ plural

Blam: Votul opoziţiei

Blama: A face o imputaţie; A prezenta un sentiment de vinovăţie

Blat: Meci disputat în devans

Boabe: Stimulatoare în pigulit

Boală: Vicu de formă

Bocanc: Se ocupă de plante iarna (sg.)

Boccea: Neam de traistă

Bodogăneală: Protest înăbuşit

Boiler: Folosit pentru a evita un duş rece

Bont: Degetul mic

Bor: Streaşină de acoperiş

Bord: Pupitru de conducere

Boss: Lider de import

Bot: Cu rol tematic, la un pahar

Bot: Gura care nu cuvântă

Brâie: Legături de mijloc

Bre: Băi la turci

Brează: O dobitoacă notorie

Brichetă: Aprinsă de fumători

Broşe: Se agaţă de pieptul femeilor (pl.)

Brr: Scos în ger

Brusc: Fără preaviz

Brut: Evaluat după ambalaj; Se prezintă în mod natural

Bun: Bătrân, dar OK

But: Stâlpul apărării la înalta poartă

Butaşi: Prin rădăcini oriunde-i pui

Butie: E în toate doagele

Ca: Încadrat la paralele

Cacao: Esenţă pentru cofetari

Cadă: Se prezintă cu băi

Cai: Aleargă după pariuri; Sar ca leul pe câmpul de luptă

Caia: Făcută cui, ajunge sub copită

Cal: Unitate de cavalerie

Calif: Marile puteri din zona Golfului (sg.)

Caligrafice: Caractere nobile

Calmă: Blocată la ieşire

Calup: Ieşit din formă

Cam: Alternativă de mare precizie

Cam: Pas de iniţiere în dansul aproximaţiei

Camă: Înregistrată pe disc

Camă: Proeminenţă tehnică

Canalizabil: Ar putea primi o albie nouă

Cantitativă: Proprietate a unei mulţimi

Cantoane: Casă dată de la serviciu... dacă omul e pe linie!

Cantona: A se concentra înaintea întâlnirii

Cap: Dovleac la purtător; Limbă în saramură; Marcat de o dispoziţe extremă

Cap: Ne judecă mai mult sau mai puţin

Capă: Învelitoare de pânză

Captivitate: Arest la domiciliu

Car: Moară pentru boabe; Se trage... de la ţară; Vehicul ridicat la stele

Care: Bat uliţele-n lung şi-n lat

Cari: Folosesc diferite esenţe la mâncare

Caricaturişti: Unii care ne fac de râs

Carie: Se trage cu dinţii din ea

Carmangerie: Secţie de tranşare

Carnală: Formă... de corp

Caro: Patrulaterul, aşa cum l-am învăţat din cărţi

Cart: Serviciu de vase

Cart: Siguranţă la punte

Cartă: A face o repartizare din oficiu

Cartel: Înregistrează o alianţă de partide

Cartier: General... de armată

Casată: Scoasă din circulaţie

Casă: Ansamblu de cameră; Cămin de familişti

Cască: echipament superior pentru poliţişti

Case: Sânul familiei (pl.)

Castă: Criteriu de clasificare a indicilor

Castristă: Admis la Havana Club (sing, fem.)

Cavaler: Doamne fereşte!

Caz: O situaţie de înscriere; Subiect tratat pe scurt

Căi: urme din trecut

Căinare: Cântec de jale

Căire: Mustrare scrisă

Călător: Aflat în deplasare; Un om ajuns pe drumuri

Călător: Frunză purtată de chemarea dorului

Călit: Rezultatul ridicării la putere

Cămătar: Banul la ban trage

Cănit: Foarte vechi dar deseori e pus la loc de cinste

Căniţi: Închişi din fire

Căpăta: A lua în primire

Căpăţânoşi: Ferme ţărăneşti (masc.)

Căra: A lucra în serviciul transporturilor

Căruţe: Merg pe uliţă cu crucea-n faţă

Căsca: A face... gură mare

Căşi: Case ţărăneşti

Căşti: Sus-pusă care îţi oferă protecţie (pl.)

Căta: A încerca să afle (var.)

Cătare: Avută în vedere după cântatul cocoşului

Câine: Cu coada încovrigată...

Cântece: Încheierea unor acorduri

Cârmă: Mijloc de îndreptare

Cârpaci: Angajat să lucreze provizoriu

Cârpă: Degradată din fire

Ce: Ceai... de măceşe!

Cea: Îndemn pentru un trăgător de dreapta; Semnalizare la dreapta pe uliţă

Ceam: Şlep sub pavilion turcesc

Ceară: Arsă cu lumânări

Ceaşcă: Se întoarce la ghicitoare

Ceată: Echipă de lupte

Cec: Dă bani din depozit

Celebre: Scoase din anonimat

Celibatari: Duc o viaţă fără pereche

Cent: Mică parte din finanţele americanilor

Centime: Sutimi în variantă monetară

Cepe: Un fel de bombe lacrimogene naturale

Cer: Mare scenă pentru parada stelelor; Împărăţia astrelor

Cerat: Îi dai foile una câte una dar numai rareori plângi

Cercei: Prinşi de urechi

Cereri: Dă glas dorinţei

Cerinţă: Stare de necesitate

Ceroşi: După ea, întotdeauna rămân paiele mai scurte

Cert: Înscris la drept

Cete: Se adunau la oaste

Ceţos: Remarcat printre picături

Ceva: Secret în comunicaţii: Strictul necesar

Chei: Bărbaţi străluciţi

Chel: Gol dat cu capul

Chema: A face apel

Chilipir: Afacere cu bani puţini

Chintesenţă: Dă o probă de calitate la o analiză sumară

Cicăli: A da bătaie de cap; A ţine sub observaţie permanentă

Cil: Evoluează în deplasare cu o formaţie inferioară

Ciment: Element fortissimo al unei compoziţii de rezistenţă

Ciment: Te ajută la pus faianţa

Cină: Bună seara tuturor!

Cinel: Se lasă cu cântec, când e bătut... la table

Cingătoare: Brâul într-o altă interpretare

Cinstire: Acordarea unui tratament gratuit

Ciobiţi: Le lipseşte ceva

Cioc: Atacă în zbor

Ciocan: Dat pe mâna judecătorilor

Ciot: Scurt de coadă

Cipic: Călcat în picioare

Cipic: Merge încălţat prin casă

Cir: Zeamă lungă (var.)

Cirac: Subiect dat la pregătire

Circ: Aria trapezului

Circar: E fericit că pică în plasă

Cirotici: Sfârşit de mai (pl.)

Cisternă: Vas tras pe uscat

Citat: Arie din opera unui autor de împrumut

Citate: Selecţiuni din opere

Citaţii: Chemări... în speţă

Citi: A lua aminte cu capul plecat; A recunoaşte un caracter bun

Citire: Trecere prin pasaj

Citit: Dă bine cu capul

Citit: Formă de instrucţie

Cititoare: Dezlegătoare de rând

Cititor: Luminatul în bibliotecă

Cititor: Trecător prin pasaj

Ciubuc: Ţinut în puf

Ciudat: Ieşit din comun

Ciudă: O vorbă bună la necaz

Ciur: Cadru de selecţie; Selecţioner după ochi

Cizmar: Rezultatul lui lasă urme

Clară: Apă' limpede (fem.); Una care dispare în ceaţă

Clarvăzător: Tip de previziuni probabile

Clasat: Îngropat în... dosare

Clădire: Tip... imobil

Cler: Sfat părintesc

Clin: Pământul din vatră; Pornit în larg

Clipi: A bate... la ochi

Cloş: Clopotul... de la Notre Dame

Coamă: Poalele în cap (sg.)

Coarne: Perechea soţului înşelat

Coasă: Rupe firul vieţii

Coastă: Ruptă din rai

Coborâşuri: Drumuri ocolite în viaţă

Coc: Creasta rotată a puicuţelor

Cocoş: Cântăreţ vestit printre ţărani; Curtezanul puicuţelor; Ne calcă pe bătătură; Deşteaptă... numai când cântă

Cocoşi: Deşteaptă... fără minte (pl.)

Codobatură: E printre primele la coadă la păsări

Colaborări: Multiple acţiuni

Colac: În mare... vine salvarea; Salvarea... calicilor

Colantă: Ţinută strâns lipită de noi

Colegă: Întâlnită zilnic la muncă

Colet: Cutie poştală

Coli: Ecrane de proiectat filme văzute cu ochii minţii

Colibe: Locaşuri de tragere

Coline: Sunt sub dealuri

Colo: La distanţă; O referire la adresa vecinilor

Colonie: Termen expirat pentru un parfum

Combinaţie: Ieşită din comun

Comice: Astea provoacă încruntarea

Comoditate: Confort sporit...

Compliment: Aliment parfumat pentru foamea orgoliului

Comunicări: Probe la sol

Con: Fază de proiectare

Confidenţă: Taina spovedaniei

Confluenţă: Nod de reţea

Conjuraţie: Ameninţare voalată în politică

Constructor: Dat de-a dura; Plătit pentru lucrul la domiciliu

Contor: Karma unor datorii decontate lunar

Contumacie: Sustragere de la bancă în termeni juridici

Convex: Ochi bulbucaţi, în felul lor (sg.)

Convorbiri: Vorbe şoptite la ureche (pl.)

Corală: Lucrare pentru o formaţie de coarde

Corector: Poate pune o vorbă bună

Corist: Cântă alături de alţii

Corp: Fac armata împreună (sg.)

Cosaş: Trage la firul ierbii

Cosi: A trage la firul ierbii

Cosmonaută: Miss Univers

Coş: Bagaj purtat la piaţă: Croit cu nuiaua

Cot: Cale de întoarcere; Indicat pentru o durere inexistentă; Pus la îndoială

Cot: Ţinut de braţ

Cotă: Indicatoare de nivel

Cote: Asigură anumite standarde (pl.)

Cotit: O evoluţie de urmărit (masc.)

Cotoc: Se aranjează cu părul lins

Cotonogeli: Lovitură de picior (pl.)

Cotoroanţă: O pacoste la bătrâneţe

Crac: Picior peste picior

Cracă: Braţele trunchiului (sg.)

Crai: Pui de lele

Crai: Ştie multe

Crampă: Loveşte în muşchi sau în abdomen

Craniu: Capul... la cutie

Crater: Facilitează o descătuşare... din lanţuri

Crăpa: A trasa o linie de separare

Creatori: Drept de autor (pl.)

Crematoriu: Iadul pe pământ

Cremă: Pastă de scris

Crep: Aplicat pe sol, asigură protecţia plantelor

Cretă: Face tuşa uneori

Cretin: Cel cu mintea... odihnită

Creţ: Rotunjit la capete

Cric: Proteză mecanică

Crin: Flori, numai pentru fete (sg.)

Crin: Simbolul curăţeniei

Criogenică: Se opune total incinerării (fem.)

Cros: Cursă întinsă

Cruci: Gesturi creştineşti de ajutorare

Crunt: O groază de oameni

Cruţa: A fi bun în luptă

Ctitori: Fruntaş la întreprindere (pl.)

Ctitorii: Întreprinderi sponsorizate

Cu: Agent de companie

Cubic: Un tip de zahăr

Cuc: Solist înaripat

Cuceritori: Tip de seducţie (pl.)

Cui: Un vârf penetrant

Cuibar: Unde pui, găseşti

Culturişti: Robul puterii (pl.)

Cunoştinţe: Bagaj pregătit din timp

Cupă: Vază cu lauri

Cuplu: Cea mai săracă echipă

Curaj: Necesar pentru descurcatul unor iţe la război

Curaţi: N-au niciun amestec

Cură: Ţinută pe post

Curcani: Poliţaii de la curte

Curea: Strânsă de mijloc

Curios: Pătrunde-n taină

Curiozităţi: Sferă de atracţie

Cursă: Cuvânt în pas alergător

Cute: Valuri de pânză

Cuţit: Are limba ascuţită

Dac: Lupta cu lupul; Un bun de-al nostru

Dactilograf: Făcea copii cu carul

Dală: Odaia(!) de la drum

Dală: Piatră călcată în picioare

Dale: Aşternute pe traseu

Dale: Bătute pe stradă

Damă: Schimb de regină

Dambla: Chef monstru

Damblagire: Coborâre la mintea nebunului

Damblagită: Duce boala pe picioare

Dame: Femei ca la carte

Damna: A ţintui o goangă în insectarul infamiei

Dar: Luat de ocazie

Dara: Supliment la masă

Darabană: Bătută la joc

Darac: Trage cu dinţii din fire

Daruri: Oferte protocolare

Dascăli: Bonă de supravegheat mersul şovăielnic pe lungul drum al spiritualităţii (masc, pl.)

Dată: Eveniment notabil

Daune: Morala unei replici acide (pl.)

Dâre: Mărturiile trecutului

Deasă: Anulează un gol (fem.)

Decapitaţi: Făcute fără cap (masc, pl.)

Decis: Alternativă pentru expres

Decis: Îndoit... la 180 de grade

Delicateţe: Purtare fină

Delict: Faptul divers de neacceptat

Delir: Evadare de la ospiciu

Deltă: Raiul pe Pământ, în versiune românească

Demis: Licenţiat din breasla francofililor

Denaturare: Ascunderea adevărului

Dentiţie: Pietrele coroanei

Deodoranţi: Buni de a se da pe sub mână

Deontologie: Obligaţie de serviciu

Deposedare: Te lasă fără lucru

Dereticări: Aranjamente privind casele

Des: Derutat din aproape în aproape

Descoperta: A se angaja la o exploatare de suprafaţă (var.)

Dese: Amplificatoare de frecvenţă

Desfrunzit: Ca cerul de toamnă târzie

Destăinuit: Eliberat printr-o declaraţie

Destinaţii: Ajunse pe linia de sosire

Destine: Împart parcele la oameni de rând

Deşuet: Ieşit din actualitate

Detalii: Amănunte dintr-o pânză

Detaşament: Grup de militari în acţiune

Dezbina: A împărţi după un criteriu politic

Dezmierdare: Atingerea unor momente de încântare

Diafană: În fine, apare şi ea!

Dileme: Stări de spirit în preajma alegerilor

Din: Element de interior

Dincolo: Nu-i de pe-aici

Diplomaţie: Ştiinţă legată de sol

Disco: Muzică populară pentru dansatori

Discuţii: Purtate cu vorba

Dispus: Luminat la faţă

Distilare: Efectul purificator al unui scurt circuit

Divan: Termen de judecată

Divă: Profesionistă a scenei

Do: Debut muzical... la mandolină!

Doc: Bazin impropriu pentru înotători

Doc: Îmbrăcat cu salopeta

Docil: Plecat la slujbă

Documentar: Film după fapte reale

Dogmă: Învăţătura părinţilor

Doini: A se exprima în viu grai

Dop: Strâns de gât, la băutură

Dopat: Prezintă un viciu de formă

Dorn: Înaintaş la deschidere

Dosar: Mapă cu acte

Dosnic: Nu poate fi trecut uşor cu vederea

Dotat: Proprietarul anumitor avantaje

Dotă: Avere dată cu mâna

Dozator: Amestecă prafuri în băutură

Drac: Capul răutăţilor; Cu frică de Dumnezeu

Draci: Ard în flăcările iadului

Dramatizare: Concepţie de joc

Drăcie: E curată drăcovenie

Drăcovenie: O copilărie nefericită

Drăgăstoasă: Femeie cu o afecţiune

Dreaptă: Cea din sectorul zootehnic

Dreaptă: O mână întinsă pentru ajutor

Dresuri: Luate peste picior

Dric: Vehicul pentru pasageri în viaţă

Dricar: Conduce la pieire

Dromader: Cocoşat de povară

Dune: Cocoaşele cămilelor

Dungă: Linia modei privind pantalonii

Duo: O mică trupă

Dureri: Urmările unor acte de violenţă

Ea: O necunoscută, în general vorbind

Ea: Parteneră... La o cafea!; Scrie o anonimă

Ea: Scurtă de damă

Ebenist: Tâmplar care lucrează la negru

Ecarisaj: Adunarea celor cu hamurile

Ecarisaj: Conduce câinii în GROAPĂ

Echinox: E atât ziua cât şi noaptea

Echivalent: Uniformă pe teren

Ecler: Un tub cu cremă

Eclipsă: Întrerupătoare de lumină

Ecloze: Porţi la cursuri stăvilite

Econom: Reţinut din cauza afacerilor

Economie: Ruda apretată avariţiei, şchiopătând astăzi din greu

Ecou: Papagal din piatră

Ecran: Oglinda undelor

Ecran: Plan... de producţie; Privitul la televizor; Urmărit ca-n filme

Ecrana: A face gardă

Ecrane: Privitul la televizor (pl.)

Ecuaţii: Relaţii cu necunoscute

Edec: Cablu de tras la curent

Edil: Gospodarul de la oraş

Edita: A pune de-o carte

Editări: Ieşiri din tiparele obişnuite

Educat: Valoare de cult

Efebi: Premiul de frumuseţe pentru o partidă (pl.)

Efect: Rezultat în urma uneu acţiuni decisive

Efecte: Scoase din cauză în ultimă instanţă

Efemer: Vin şi se duc cam în acelaşi timp (sg.)

Efor: Un altfel de epitrop

Efort: Depus la greu

Ego: Conştiinţă curată

Egoism: Dragoste la prima... persoană

Ei: Nu sunt niciodată aici

Elagaj: Radere sub braţe

Elan: Antrenare pentru bătaie; E primul la bătaie; Te împinge la bătaie şi te aruncă în groapă

Ele: Cele care nu apar la televiziune!

Ele: Grup opus bărbaţilor; O parte frumoasă a lumii

Eleat: Un vechi gânditor grec

Eleganţă: Semn vizibil de bună purtare

Elev: Subiect de studiu

Elevatoare: Ridică pe braţe

Elevă: Una cu funcţie de răspundere din bancă; Unitate de învăţământ

Elf: Superman în variantă germanică (mit.)

Elfi: Arcaşi ai luminii în mitologia nordului

Elimina: A face o extragere obişnuită

Elin: Caracter de epopee

Elin: Înaintaş la Olympiakos

Elită: Aleasă ca reprezentantă a maselor; Clasa celor buni; Ia ce-i bun din societate; Mai mare sau mai mică dar mereu la mijloc

Elite: Pături de calitate superioară

Elma: Lame încrucişate!

Elo: Forţa conducătorilor unor armate de lemn

Eludat: Desemnat prin indicatorul de ''Ocolire obligatorie''

Emana: A-şi purta odorul

Emancipare: Promovarea examenului de conducere auto

Embargo : Opreşte mărfurile la vamă

Emir: Încoronat în deşert; Mărime în variantă musulmană; Paşi pe culmi (sg.); Şah pe nisip; Regele alb

Emirat: Nisipul călcat de paşi

Emiri: Înălţimi în deşert

Emisar: Un om dus cu vorba

Emisari: Interpretare în gama sol (pl.)

Emite: A acţiona în bandă; A da pubicităţii

Emiţătoare: Dau în undă; Lansatoare pe calea undelor

Emiţător: Centru de lansare pe calea undelor

Emotivă: Una care se mişcă uşor

Emoţie: Frământare în carne vie

Emoţii: Dispoziţii de reţinere

Empiric: Vorbeşte din experienţă

Emu: Alergător la antipozi

Encefale: Complet de judecată (pl.)

Ene: Bătrân... la general vorbind!; Omul viselor noastre

Ene: Surogat servit copiilor la culcare

Enigmă: Pătrunsă de un spirit scormonitor; Ţinută la secret

Enoriaşă: Femeie de păstor

Enoriaşe: Astea nu au pauză nici de sărbători

Enormă: Ocupanta unui loc important

Enot: Canin într-o gură de canal

Enoţi: Câini de vânătoare

Entitate: Egală cu sine

Enumerare: Citată la succesiune

Enzimă: Transformatoare de uz intern

Eoni: Tăria gnosticilor (pl.)

Epatantă: Una care lasă-n urmă-i numai persoane minunate

Epatare: Ştacheta meritelor personale, ridicată la nivelul maxim

Epavă: Construcţie inundată

Epave: Jaf pe mările şi oceanele lumii (pl.)

Epic: Un gen de povestitor

Epigoni: Meteori pe orbita geniului

Epitaf: Mic volum de versuri apărut postum

Epitet: Cu înflorire

Epitete: Ţinut în rezervă pentru calificări (pl.)

Erată: Ca... asemenea; Culegătoare de perle cu carte de muncă; Final nedorit la operă; Ultima corectură

Erate: Liste de... greşeli

Erate: Scuze în scris (pl.)

Eratic: Produs scos de la gheaţă

Eră: Capitole de geologie (sg.)

Eră: Limita maximă de timp; Cât ţine o vreme bună; Conjugată la timpul trecut; Durează mulţi ani; E o lungă istorie; Evoluţie remarcabilă la sol; Întinsă la pământ; Nivel pe scoarţă; O picătură din vremuri imemoriale; Temă la geologie; Timp afectat geologiei

Eră: Lungită la pământ

Eră: marea trecătoare

Ere: A noastră e deocamdată ultima (pl.); Fragmente de studiu din istoria omenirii; Trecute... de vreme

Ere: Se bucură de vreme bună (pl.)

Ereditate: Moştenire împărţită în mod egal între urmaşi

Eremiţi: Plecaţi la post... încă din ajun

Eres: Ăsta te aranja... mort-copt

Erete: Amator cu carne de pui

Eretic: Pierit cu rea credinţă; Executaţi foc cu foc (sg.); Ia note muzicale discordante în biserică (masc, sg.)

Eretică: Dată dracului

Ereţi: Se ţin de găinării; Se dau la pui

Erevan: Căpitan al unui armean! (fem.)

Eritrocite: Elemente distinctive ale unui agent de circulaţie

Ermetici: Nu ai nici o scăpare

Eroi: Clasici cunoscuţi din scrisori; Creaţii din sfera literaturii; Figuri de stil; Ilustraţii din cărţi; Oameni însemnaţi; Specie de lei

Eroism: Mişcă trupele pe front

Erori: Nepotriviri de caracter

Erori: Rezultate contestate; Conduc la rezultate proaste; Defecte omeneşti; Prestaţii şterse; Probleme de calcul; Scame pe firul logicii

Eros: neastâmpărat fără pereche

Erou: E un om de acţiune, dintr-o bucată

Erou: Personalitate de basm; Datul în cărţi; Omorât în bătaie; Puternic caracter literar

Erou: Subiect la istorie

Erzaţ: Drojdia cafenelelor

Erzaţ: Încadrat ca suplinitor

Erzaţ: Prostul care merge la o cafea

Escară: Încrustaţie în piele

Escroci: Recurg la deposedări neregulamentare

Esenţă: Reproducere schematică după natură

Eseu: Se spune la culcare de cel ce a scăpat de toate piedicile

Esop: Încoronat post-mortem ca regele fabulei

Est: Cardinal cu vederi de dreapta

Est: Debutant în activitatea diurnă; Direcţie de dezvoltare a UE; E pus la punct; E un punct de vedere; Primul punct pe ordinea de zi

Est: E... mai economic pentru noi

Est: E... un cardinal cunoscut

Est: Reprezentanţă diplomatică pentru ambasadorul luminii

Estet: Cât de frumos vorbeşte...

Estima: A aprecia la valoarea adevărată

Estimat: Preţuit cum se cuvine

Estiv: Un timp de zile mari

Estradă: Podium de premiere

Estuar: Îi lasă gura apă

Eşafod: Scena morţii

Eşalon: Inclus la unitate

Eşapamente: Negru de fum (pl.)

Eşarfe: Ţinută cu mâna după gât (pl.)

Eşec: Final neaşteptat; Sfârşitul unei activităţi; Trasul în gol

Eşec: Marcarea unui neajuns

Eşecuri: Finale neaşteptate

Eşua: A obţine un rezultat neaşteptat

Eta: Litera zeţarului

Etajat: Pus în straturi

Etaje: Nivel de trai ridicat la o casă mare (pl.)

Etala: A face o expunere ca la carte

Etalare: Expoziţii cu priză la public

Etan: Arzător fără fum; Producţia de gaze; Scos din pungă şi irosit

Etanş: I s-a tăiat răsuflarea

Etanş: Închis fără scăpare; N-are nici un... rost!; Strâns la gură

Etanşare: Ştrangulare pentru luarea suflului

Etape: Bucăţi de parcurs

Etate: Adunată din timp

Etate: Ascunsă de femei

Etăţi: Etalonul experienţei (pl.)

Etc: O succesiune în pronunţare

Etc: Sumarul de la sfârşit

Eter: Arealul stelelor; Face înconjurul lumii; Spaţiu plin cu aer

Etern: Întins de-a lungul timpului; Nu e terminat... la timp

Eternă: Depăşeşte orice limită de timp

Eternitate: Măsură interpretată în contratimp

Etiaj: Etalon de intesitatea curentului

Etic: Cel cu purtări alese; Un om cumsecade!

Etic: Promovat la examenul de morală

Etic: Ţine drumul drept

Etică: Aleasă pentru purtare

Etică: Amorală în societate!

Etică: Asta îşi ia normele

Etice: Luată de probă (pl.)

Etichetare: Denotă oarecre preţuire

Etichetate: Ce li-e scris în frunte li-e pus (fem.)

Etici: Oameni de bine

Etilism: Cauza unor dezechilibre în consumul de tip local

Etnii: Recunoscute printr-un limbaj aparte; Masă cu specific naţional (pl.)

Etravă: Unde dă şi unde crapă

Etui: Pachetul înaintaşilor; Tocuri cu peniţe (sg.)

Eu: Făcute înainte de unu'!; I se scrie din America

Euri: Dedublări de personalitate

Euro: Bătut în Europa

Euro: Ce e pus sub semnul egal; Un neuron fără sinapse!

Eva: O femeie fără rivală; Una care n-a ştiut de dragostea de mamă

Evadat: Pornit în cursa cu obstacole

Evaluări: Socoteala din târg (pl.)

Evanescent: Aflat pe drumul pieirii

Everest: Culmea curajului

Evita: A amâna o întâlnire

Evita: A nu veni la întâlnire

Exactitate: Evidenţiată fără abateri

Exacţi: Cei ce n-au scăpare

Exagera: A pune bărbi

Exagerare: Marcată de stigmatul lui... prea

Examen: Nu se ia cu bărbi

Examinatoare: Cele care te cam iau la întrebări

Examinator: Admite când întâlneşte un candidat mai bun; Controlor de trecere

Examinator: Controlor de trecere

Examinator: Verifică pe cei din bănci

Excita: A aprinde fitilul pentru explozie

Exersa: A evolua la nivel de rutină

Exige: A face apel la urgenţă

Exil: Alungare de la ţară; Deplasare fără voie

Exoftalmie: Face ochii mari

Experiment: O nouă încercare

Explicaţii: Vin cu lumină în unele cazuri

Explicit: Se înţeleg fără prea multe vorbe (sg.)

Extrapolat: Avansat la gradul de general

Extrem: Punct de frontieră

Ezita: A amâna verdictul

Ezita: A cupla frâna de motor la maşina riscului

Facial: Chestie de obraz

Faclă: Îi arde capul

Fagur: Matriţă pentru dulceaţă (var.)

Faine: Frumuseţile Ardealului

Fanfaronade: Poză retuşată şi mărită... după un clişeu negativ (pl.)

Fani: Sunt cu ochii numai la stele

Faptă: Un act... de viaţă

Far: Văzut noaptea la drumul mare

Fasole: Legumă gureşă

Faste: Aflate într-un moment de excepţie

Fastfood: Local unde se serveşte mâncare iute

Fatalităţi: Scenarii pentru restul vieţii

Fază: Parte în proces

Făloşi: Specialiştii figurilor impuse

Fărâmat: I-a sărit ţandăra

Făt: Materializarea unei concepţii

Feicitări: Cuvinte de bine la un moment festiv

Fel: Poftit la masă

Fel: Unitate de masă

Fereastră: Ochi de sticlă

Ferm: Fără doar şi poate

Ferm: Opusul schimbării

Fi: A se prezenta în lume

Fiabil: Nu-i degradat din funcţie

Fiartă: I s-a ridicat temperatura... la supărare (fem.)

Ficşi: Reprezentanţi ai statului

Fidele: Le interesează numai bărbaţii

Fie: Formula convenţiei liberale

Fii: Continuităţi în nume propriu; În numele tatălui (pl.); Întemeietorul tinerei generaţii

Filfizoni: Fante de mahala (pl.)

Film: Acţiune derulată pe bandă spre deliciul spectatorilor

Filon: Vâna căutătorilor de aur

Fin: Mângâiat cu plăcere; Nume de botez

Finalitate: Urmărită cu interes

Fir: Scăpat din ochi

Fire: Materiale pentru scule

Firet: Ţinut departe de lumea dezlănţuită

Firmă: Unică în societate

Fitil: Se aprinde gata să facă explozie

Fizic: Aflat într-o bună situaţie materială

Flacără: Specialitate de limbă la cuptor

Flagelaţie: Bătaie cu frişcă

Flamă: Dansează pe cărbuni încinşi

Flecăreală: O informare seacă

Fleşcăi: A ieşi din vigoare

Fleşcăială: Se ţine după muieri

Flogistică: Se joacă... cu focul (fem.)

Flori: Fruntaşe în producţie pe ramură

Flu: Uşor... trecut cu vederea

Fluctuantă: Reuşită... fără loc

Foc: Sfârşit de apă

Focar: Centru de influenţă

Fracţionat: Rezultat în urma împărţirii întregilor

Fraier: Outsider în competiţii

Frauduloasă: Deposedare sancţionată de arbitru

Frământări: Mişcări în front

Frâu: Trage mai tot timpul cu zăbalele

Frecat: Curăţat cu brutalitate

Freză: E ceva de capul lui

Frică: O groază de oameni... ce se află în pericol

Frivolitate: Un nărav deprins cu uşurinţă

Frizer: Tăietor de capete

Ftizic: Merge cu coşul la doctor

Fum: Tras după foc

Fumat: Dăunează grav sănătăţii

Furaj: Fire pentru ierbar

Furnicătură: Zguduială trăită cu emoţii

Futil: Deosebit de serios... inutil să-l mai amintim

Ga: Semnal de alarmă pentru romani

Ga: SOS pe limba păsărească

Gag: Figură celebră a filmului mut

Gaj: Dovadă de neîncredere

Gaj: Obiectivul unei case de amanet

Galanterii: Arme din arsenalul cuceritorilor

Gală: Sărbătoarea maeştrilor

Garaj: Sediul companiei de motorizare

Gară: Local de petrecere

Gară: Ţinta RAPIDULUI

Gard: Sprijin de circumstanţă, alăturea cu drumul

Gaură de şarpe: O subterană tăinuită (3 cuv.)

Găi: Amatoare de pui

Găici: Valorificate prin suspendare

Găinuşă: Călcată pe bătătură (dim.)

Găitan: Merge şnur

Găleţi: Mijlocul cărării prin grădină (pl.)

Gări: Înfipte din loc în loc pe şinele de cale ferată; Localuri pentru cei duşi cu ţăcăneala

Găşti: Societăţi cu afaceri necurate

Găurire: Crearea unei breşe

Gângâveală: Întinsă la vorbă

Geantă: Luată de mână şi dusă la şcoală

Gel: Masă inconsistentă

Geloşi: Căţeluşi nevricoşi purtaţi în lesa lui Amor

Gem: Se întinde la masă după unt

Gemene: Apariţie în dublu exemplar (fem.)

Gen: Chemare la ordin; Un fel... la masă

Gene: Crescute în puf

Generic: Debutant într-un film

Genţi : Mijloace de transpot... auto

Ger: Pictor pe sticlă; Vreme... deosebit de caldă

German: Omul care a trecut prin zid

Gest: Replică dintr-un dialog animat

Get: Dacă ţinea bine...

Ghid: Cap la conducere

Gibon: Un primar... pentru oameni

Gigantozauri: Girafele dinozaurilor

Gir: Certificat de garanţie; Validează o cambie

Gira: A acţiona pe credit

Gira: A ajuta pe cineva să-şi facă datoria

Giranţi: Oameni pe care te poţi bizui

Giruetă: Se dă după cum bate vântul

Gitane: Obişnuite cu romul

Gladiatori: Angajaţi la o bătaie de circ pentru romani

Gloabe: Finalul cursei pentru un armăsar (pl.)

Go: Jocul de la logodnă!

Goni: A pregăti o vânătoare

Grai: Fie vorba întrei noi!; Probă impusă la oral

Grandomani: Se fac mari

Graniţe: Contacte internaţinale de bună vecinătate

Gratis: Un lucru de nimic

Graur: Ciorchini adunaţi la vie (sg.)

Gravă: Calvar autoimpus îndurat cu răbdare

Grătare: Cadru de specialitate (pl.)

Gri: Şi alb, şi negru

Grimări: Căderea cortinei în faţa interpreţilor

Grupat: Intrat în asociaţie

Gumă: Se întinde mai tare ca râma

Gume: Cu bun gust, deşi nu le poţi înghiţi

Guralive: Cele ce suferă în tăcere

Gust: Îţi vine pe limbă

Gustări: Micul dejun (pl.)

Ha: Fragment dintr-o manifestare a veseliei

Hal: Stare de duioşie

Hatâr: Acţionează după bunul plac

Hau: Mai marele circului

Hăitaş: Sperietori de animale (sg.)

Hăţişuri: Dese la pădure

Hârcă: Toţi o au în cap

Hit: Bucata cea mare

Hoinari: Oameni fără stare

Hoit: Ipostaza degradantă a celui căzut... în dizgraţie

Hotare: Despărţire legală (pl.)

Hotă: Ne scoate din atmosfera bucătăriei moderne

Hoţ: Autorul unor deposedări nepermise; Atacă prin deposedare

Hrib: Umbrelă deschisă când plouă

Huni: Au fost mânaţi de-un ''bici'' vestit

Ia: Model de servire cu eticheta şifonată

Iac: Cai schimbaţi... pe un bou!

Iac: E cocoşat de muncă

Iac: Specialitate de vită pe platou

Iaci: Trudesc pe platou pentru nişte galbeni

Iadeş: Tras la noroc; Tras la oase

Iaht: Star în cursele nautice; Intrat la apă.. de plăcere; Pe unde poate face plimbări!

Iapă: Mare măgăriţă; Schimb de damă pentru un cal

Iar: Fază în reluare; Folosit în caz de neajuns

Iar: Ilustrativ de mai

Iară: Cuvânt bun de spus la revedere (var.)

Iarăşi: Citat într-un proces de succesiune

Iarbă: Se vinde pe bani, a dracului

Iarmaroace: Merge la târg (pl.)

Iască: Aprinsă cu amnarul; Veche colaboratoare la FLACĂRA

Iatac: Camera obscură; Dormitor comun; Originea creşelor

Iată: Nespus de secretos; Semnal de recepţie video; Un fel de arătare

Iaurt: Răcoritoare după plajă (sg.)

Iaz: E tot o apă

Ibric: Fierbător de cafea; Nelipsit din cafenele

Ibum: Dispune înlocuirea celui abia intrat în teren într-o partidă a Israelului

Ic: Pană de păsărică!

Ic: Pană... La bicicletă!; Bătut până crapă; Categoria pană; Pană de electricitate!

Icar: Doborât de soare (mit.)

Ice: Pentru tine acolo la tine (reg.)

Ici: Apropiat în spaţiu; Esenţă de ricin!; Local cuprins de vicii!; Mici muşcaţi la un capăt!

Ici: Plasat în proximitate (var.)

Icnet: Scos cu chiu, cu vai

Icnete: Scoase cu mare greutate

Icnire: Scăpare din chinuri

Icoană: Piesă de pinacotecă; Un tablou la care ne crucim

Iconar: Artist care lucrează ca la CARTE

Icosar: Bătut de turci şi luat de gât (od.)

Icră: Ouă făcute moi (sg.); Peşti reduşi la zero (sg.)

Icre: În mare, puncte negre, albe, roşii; Ouă făcute în apă

Icter: Galben de mai

Icuţ: Mic pentru categoria pană

Ide: Reproducere antică a zilelor noastre; Zile... toride la sfârşit... de august!

Ideal: Calificativ de excepţie în execuţie

Idee: Sămânţă de dovleac; Sursă de inspiraţie

Idei: O măsură mică (pl.); Seminţe de dovleac

Idem: Aflat la egalitate; E to una; Tot ca înainte

Idem: Constată identitatea

Idiot: Trage cu capul

Idol: Se ajunge la el cu multe sacrificii

Idol: Un fenomen mediatic

Idolatriza: A exagera cu unele consideraţii

Idoli: Forme de credinţă

Ie: Idee lipsită de conţinut!; Mândria din port

Ied: Fratele unei săritoare cunoscute

Ied: Un tânăr săritor

Iede: Săritoare la capră

Iele: Zânele întunericului

Iepe: Aia a calului (pl.); Înşelate la tragere

Ieri: Pentru asta mâine-i prea târziu; Trecut prin apropiere; Zi-i înainte tot aşa...

Ierta: A valida o soluţie

Iertat: Din păcate... nu mai are nimic

Iesle: Dă la vite de mâncare; Serveşte o mâncare de vite; Sursa unor plante destinate ierbarului

Iest: Acest... ieşean

Ieşi: A da pe uşă afară; Nespus de ospitalier

Igliţe: Scule de scule

Iglu: Casă fără încălzire centrală pe durata iernii

Igrasioasă: Intrată la apă... pentru cai verzi pe pereţi

Ii: Înflorituri scoase la horă; Pânze cu imagini florale

Ii: Pe umeri firele-i curg râu (pl.)

Ikbana: Aranjamente care sunt în floare la masa verde

Ila: Strigătură a la Tudor Gheorghe

Ilar: Din specia râsului; E de tot râsul; Se întrece cu gluma; Te salvează de la necaz

Ilară: Întâmpinată cu veselie; Protagonista unor momente de destindere; Responsabilă cu deschiderea minelor

Ilară: O figură care stârneşte râsul (fem.)

Ilare: Mine de râs

Ilari: Oameni care se fac de râs

Ilariantă: Caracter deosebit de grav (fem.)

Ilic: Pus pe tors când se lasă frigul

Ilic: Strâns la piept

Ilice: O adevărată expunere de motive (pl.)

Ilicit: Din cale-afară; Oprit în dreptul nostru; Un fapt judecat greşit

Ilicit: În conflict cu legea

Iliş: Darea găleţii pentru moldoveni (od.)

Iloţi: Paria în Gracia antică (pl.)

Imaginar: Clasificat la inventare

Imam: Evocă profeţii de la timpul trecut; Se roagă în deşert

Imaş: Platou cu mâncare de vită

Imaş: Platou de vită cu verdeaţă; Verde deschis

Imatur: Acuzat de cruzime; Apropiat de copii

Imatură: Vie necoaptă

Ime: Ca o mamă (pl.)

Imerşi: Intraţi la apă

Iminei: Erau ţinuţi în picioare la poartă

Imitat: Trecut la copii

Imn: Cântare pentru aur; Cântec de deşteptare; O muzică... jos pălăria

Imn: Comandă poziţiei DREPŢI

Imn: O bucată... jos pălăria!

Imnic: Atribut unui cântec de la ţară

Impar: Caz când soţul lipseşte

Impas: Blocaj nedorit

Impecabilă: Reuşită ieşită din comun

Imperii: Mari fenomene mediatice

Impostor: Se face că este

Imun: Certificat de sănătate

Imune: Pacienta ideală a doctorului nepriceput (pl.)

In: Bătut înainte de a intra în război

In: Tehnică de topitorie

Inabil: Se pierde în orice situaţie

Inabilă: Încurcă lume (fem.)

Inapt: Disponibilizat de la serviciu; E cu noaptea în cap

Inapt: Ieşit primul la examenul de capacitate

Inapte: Depăşite de atribuţiuni

Inapţi: Lăsaţi la vatră

Inc: Poftă de joc (mold.)

Incaş: Un indian din straturile superioare

Incita: A ridica tensiunea

Incorigibil: Răufăcător recidivist

Inculpa: A lucra la turnătorie

Indicii: Subiecte date în cercetare

Indiu: In văzut într-un tablou celebru

Inedit: Document primar

Inegalabil: Capacitate maximă (masc.)

Inel: Înlănţuit în ansamblu; Legat la ochi; Se dă după deget

Inelar: Între mic şi mijlociu

Inele: Cercul debutanţilor la proba de perechi (pl.)

Inele: Forme de legătură

Inele: Podoabe cu pietre

Ineluş: Cerc... restrâns

Inerent: Strict bazat pe constituţie

Inerţi: Angajaţi la stat; N-au pic de suflet

Inerţi: Au o poziţie de neclintit

Inerţii: O problemă la frâne

Inestetic: Operă de neuitat (masc.)

Inestetică: Lipsită de atracţie

Inestetică: O chestie neplăcută

Inestetice: Astea ţin de urât

Inexacţi: Campioni ai ratărilor

Infatua: A respira aerul înălţimilor

Inhala: A face o beţie cu aburi halucinogeni

Inimă: Răpusă în urma unui atac; Sare la bătaie

Inimi: Adepte ale mişcării de stânga; Centru de circulaţie (pl.)

Inimitabil: Imun la boala copiilor; Nu ţine la copii

Inimoşi: Oameni cu o viaţă remarcabilă

Iniţial: Felul întâi

Iniţiat: Avansat la întreprindere

Iniţiaţi: Avansaţi prin cunoştinţe

Inocent: Copil de suflet

Inocente: Li se acordă prezumţia de nevinovăţie (fem.)

Inodori: Nu-s de nasul nostru

Inovaţii: Scoase cu patentul

Ins: Aproape necunoscut; Atins şi atras!; Bărbat... prins la ieşire!; Intrat în rândul lumii; Rămas în anonimat; Substituire de persoană; Unitate de masă

Ins: Tip de acţiune individuală

Insomnie: Când ene ratează

Inspiraţie: Tragere în piept

Insulă: Pământ intrat la apă

Inşi: Formulare... tip (pl.); Oameni indiferenţi; Oameni necunoscuţi

Inteligent: Un titlu adjudecat cu pricepere

Inter: Atacă pe flancuri

Intercalat: Clasat pe o poziţie de mijloc

Interesant: Băgat în seamă

Interese: Mobilul indispensabil în afaceri (pl.)

Interna: A pune în rezervă

Intim: Dat ca aproape... sigur

Intim: Remarcat prin apropiere

Intimi: Neştiuţi pe dinafară

Intrare: Pasul peste prag

Intui: A se orienta după miros

Investiţie: Areal propice pentru înmulţirea leilor

Ioc: Legat la nul; Ne-am de-al nostru

Ioc: Marchează un gol

Iod: Bun de pus la rană

Iodură: Liliachiu siu-generis

Iolă: O panză de apă

Iolă: orientată după cum bate vântul

Ion: Acţionează cu sarcini precise; Dirijaţi prin semne (sg.); E mic şi are la sarcini de nu se vede; Punct de atracţie

Ionosferă: Are aer condiţionat la ultimul etaj

Iordănescu: Fenomen din fotbalul nostru, devenit general

Ir: Alifie bună pentru transpiraţie!; Cremă de trandafiri!; Făcea faţă cu strălucire în Moldova; Întins pe piele de muiere; Scrieri de la dreapta la stânga!; Tras la tir!

Ir: Creator de măşti populare

Ir: Grăsime folosită la gătit (reg.)

Iraser: Pericol de radiaţii

Iraţională: Ieşită din judecată

Iraţionale: Ieşite din logică

Iraţionale: N-au niciun fir în cap (fem.); Respinse la examenul de facultate

Iraţionali: Imposibil de scos din minţi

Iraţionali: Poartă gând rău (pl.)

Ire: Cureluşe de meşină

Ireale: Nişte vise trecătoare

Irealitate: Domeniu rezervat celor cu o imaginaţie bogată

Irenism: Element de execuţie pentru o masă de cult

Iriga: A lansa la apă

Iris: Culoare avută în veder; Flori care se văd... doar la cei deştepţi (sg.); Se vede mai bine fără ochelari; Ţintă vie dispărută cât ai clipi; Un stânjen de grădină

Iris: Punct de vedere comun

Irita: A conduce spre ieşire; A pregăti o explozie

Irita: A zornăi tinichele la urechile astenicului

Iritantă: Generatoare de tensiune

Iritat: Conectat la înaltă tensiune

Iritaţie: Un fel de mâncare

Iritaţii: Ieşirea din criză

Irită: Răutatea din ochi

Iritări: Ambalări la pornire

Irite: Probleme avute în vedere; Tare de ochi

Irod: Colindă de Crăciun; Regele colindătorilor...

Irosi: A consuma în pierdere; A distribui în mod greşit

Isca: A constitui un factor determinant; A fi pe punctul de pornire

Iscălit: Înscris nominal

Iscălitură: Confirmare în scris pentru subsemnaţii...

Islam: Oastea lui Allah

Iso: Înscris de la început pentru păstrarea egalităţii (var.)

Ison: Dublează un interpret; Susţinerea unui cântăreţ

Isonar: Încheie acorduri bisericeşti

Ispitire: Trafic de influenţă sub balconul firilor impresionabile

Ist: Acesta... este ultimul cuvânt din grilă; Un om apropiat nouă, foarte popular

Isterică: Una care trece prin boală cu emoţii

Isteţ: Artizanul unor înţelegeri inedite; Premiant la examenul de capacitate; Remarcat la jocul de cap

Isteţe: Dau din cap a înţelege; Se duc anevoie (fem.)

Isteţi: Fac operaţii pe creier în regim de urgenţă

Isteţime: Forţă de pătrundere

Istm: Mijlocaş de bandă într-o întâlnire intercontinentală

Istorisi: A vorbi la întâmplare

Istorisire: Altfel de poveste

Işti: Apropiaţii enigmisticii noastre din Moldova!

Italic: Aparţine de cizmă

Italici: Au aplecare pentru scris; Roman istoric (pl.)

Itinerante: Plimbăreţe de profesie

Itineranţi: Acţionează pe teren pe serviciul lor

Itinerar: Drumul ales; Indicator de circulaţie; Indicator rutier

Iţ: Are rost în război

Iţan: E la înălţime; Omul de la munte

Iţani: Oameni care stau pe vârfuri

Iţari: Cândva stăteau şi ei pe picioare; Indispensabili pe traseele montane; Îmbrăcaţi până la brâu; Luaţi peste picior la ţară; Strânşi de picioare în port; Strânşi în chimir

Iţă: Bate preşurile; Bătută cu rost; Aşezată cu rostul ei; Cu mâinile legate la spate (sg.); Furnitura de război; Într-un spital (!)... de război; Pusă cu rost; Unitate centralizată!

Iţă: Foarfecă pe spate

Iţă: Într-o unitate!... participantă la război

Iţe: Cu mâinile legate la spate; Soluţii pentru bătături;

Iţi: A face act de prezenţă; A i se pune cuiva în vedere

Iţită: Abia băgată în seamă

Iu: Dă satisfacţie în joc

Iubire: E o grea afecţiune

Iubit: Pus la suflet

Iureş: Incursiune purtată în zona extremelor; Precipitaţii sub formă de potop

Iurtă: Încăpere cu galbeni

Iute: Formulare de comenzi pentru ambalaje

Iuţi: Fug de scapără pietrele

Iuţi: Rapizi... la mâncare; A acţiona cu promptitudine; Grăbiţi... să-i ardă pe mulţi

Iuţi: Se prind greu

Iuţită: Grăbită la petrecere

Ivan: Ion în slavă; Substantiv comun de origine slavă

Ivăr: Gardian pe trei schimburi la poarta lui Păcală

Ivăre: Tras razant la poartă (pl.)

Ivi: A apărea... în civil!; A ieşi în evidenţă; A pune în vedere; A scoate o idee din cap; Vin trei dintre sportivi!

Iz: Duhul rău

Iz: Sursă de inspiraţie îndoielnică

Izbi: A atinge în forţă

Izbire: Tare la atingere

Izvor: O gură de apă

Îmbătrânire: Încărcate ca viile toamna; Pierdere de vreme

Îmbia: A pofti la masa cuiva

Îmbuna: A prefaţa o criză de nervi

Împărat: Un domn de la ţară

Împăraţi: Mari figuri istorice

În cuibar: Locul depunerilor de un bănuţ (2 cuv.)

Înaintare: Intră în apărare

Înalt: Cel ce priveşte lung; Mare în talie; Nu este bun de nimic

Înaltă: Bună de aruncat la coş; Răsărită... la ţară

Înalte: Definite ca mai sus

Înalţi: Trec cu privirea peste multe...

Încă: Parte de vorbire exprimând un complement direct

Încă: Serveşte ca adaos; Zi de mai

Începători: Tip de debut (pl.)

Încet: Are o formă de melc

Încet: Se deplasează cu frâna pusă

Înceta: A face autostopul!

Închisori: Suprafaţa de pedeapsă (pl.)

Încolonare: Grupare militară

Îndepărtat: Scos din apropiere

Îndoi: A se aduna la jocul de table

Îndreptare: Alinierea în flanc

Înec: Moarte după apă; Un final sufocant; Interogat de identitate

Înfrângeri: Victorii obţinute în opoziţie

Îngăduinţă: Notă de trecere

Îngemănare: Din două una...

Înger: Paznic înaripat

Înjghebare: Combinaţie în viteză

Înlocuitor: Om în schimbare

Înmatricula: A scrie documente de maşină

Înmiit: Transformat într-un produs net superior

Înmuia: A cădea de la putere

Înnoit: Schimbat, pe bune!

Înot: Mişcare la oglindă

Înot: Pregătire suplimentară pentru trecerea cursurilor

Însă: Darul vorbirii

Însă: Un dar pentru o necunoscută

Înscris: Act, dovadă, document

Însetată: Ţinută pe uscat

Înşirat: Tras pe sfoară

Înşirui: Un fel de-a se băga pe fir

Întări: Mortar de beton la fundaţia slăbiciunilor (inf.)

Întrebătoare: Calificată cercetătoare

Întreţinut: În grija unor femei drăguţe (sg.)

Întristare: Poartă spre o depresiune

Înţepare: Un procedeu de vârf

Înţesări: Prinse la înghesuială

Învăţătură: Schimb de experienţă

Învingător: Inamicul numărul unu

Îs: Sunt de pe la ţară

Îs: Sunt din Moldova

Jar: Hrana cailor năzdrăvani

Javră: Ultimul ogar dintr-o cursă

Jefui: Face o deposedare neregulamentară

Jet: Apă tare

Jug: Băgat pe gât

Jupuit: Despuiat la piele la plajă

Kamikaze: Provoacă o ciocnire soldată cu dublă eliminare

Kidnapping: Afacere murdară cu caracter ascuns

Kitsch: Decoraţie fără valoare

Kitsch: Ratarea la mare artă

La: Dată înainte de cântare

La: Director de şcoală!

La: Notă de îndreptare

Labă: Mână care dă palme

Labă: Prinsă de picior şi dată de pământ

Lac: O reuniune a sudorilor

Lac: Ochi de cer pe suprafaţa pământului; Reflectă... adânc

Lacăt: Cutiuţă închisă unde sunt două inele; Obiect de larg consum pentru persoane cărora trebuie să li se pună belciugul de nas

Lacăte: Prinse de urechi la închidere

Lacom: Sare în bucătărie

Ladă: Tronul în concepţia populară

Lagăr: Închis în gulag; Răcoarea tundrei siberiene

Laic: N-are nimic sfânt

Lamarckism: Dovedeşte clar dreptul de moştenitor

Lamă: Ne scoate din fire pe faţă

Lamă: Ne scoate din fire pe faţă

Lame: Animale... bune de tăiat

Lamentabil: Final tragic

Lamentabile: Ajunse într-o stare de plâns

Lan: Aur la sol; Ridicat din pat; ... şi un codru de pâine; Unde se cultivă o reţea locală

Lanţ: Fiare în captivitate (sg.); Un rând de ochiuri împletite; Unde se întâlneşte munte cu munte

Lanţ: Ochi în ochi... şi cu capul în nori

Lapidar: Săpat în piatră

Larg: Cu deschidere în adâncime

Laş: Oferă dosul la bătaie; Pierdut în luptă; Dus pe umeri cu plăcere

Laşă: Iese la bătaie

Laşe: Ies cu uşurinţă din situaţii dificile (fem.)

Lat: Expus pe larg

Latin: Înaintaş în reprezentativa italiană

Latinitate: Mulţimea răspândită a caracterelor romane

Laturi: Zone pentru jocul extremelor

Laţ: Asigură o suspendare pe toată viaţa

Laţ: Organ al celor cu pălărie

Laţă: Şuviţă rebelă

Laţe: Perii lăsaţi de izbelişte

Laţi: Se simt în largul lor

Laudă: Piatră la temelia orgoliului

Lavă: Val de pământ

Lax: Produs de slăbit

Lăfăit: Nu are reţineri la întreţinere

Lămuri: A face lumină la mansardă

Lăsat: Plecat într-o anume direcţie

Lătrat: Reacţie în lanţ

Lână: Acoperământ la stână

Lânică: Scurtă din blană de oaie

Leac: Medicament cu opinci

Leac: Spre binele nostru

Leagăn: Patul puştilor

Leal: Un tip credincios

Leală: Franc vechi (fem.)

Lealităţi: Bune de cinste

Leasă: Croită cu nuiaua

Leat: Anul vechi... pentru un soldat

Lector: Aflat în toate facultăţile

Lecui: A da în boală

Lecuire: Zorii izbăvirii după lunga noapte a suferinţelor

Legănat: Mişcare înainte de culcare a celor mici

Legătură: Asigură o transmisie în direct

Lei: Trage greu la poli (pl.)

Leit: Are o replică exactă; Remarcat prin apropiere

Leită: Copie la indigo întru mirarea asistenţei (fem.)

Lele: Doamna ţării

Lene: Dă senzaţia de sărbătoare; Virtutea inerţiei

Lene: Nu admite iuţeala

Leneş: Om de stat

Leoaică: Regina mamă

Lepră: Te mănâncă de viu

Ler: Refren fredonat la galerie!

Lesă: Articol din piele... de câine

Lesă: Duce o viaţă de câine

Lescaie: Monedă depreciată rău (var.)

Lesne: Un caz fără probleme

Lespezi: Deşi au o carieră la bază, astea mai fac şi trotuarul

Lest: Luat în balon

Leş: Corpul medicilor legişti

Leş: Ieşitul dintre vii; Rupt de viaţă

Letală: Gen de influenţă dătătoare de aripi

Leu: O parte din banii noştri

Lezare: Atac... nearmat

Liant: Implicat în sistemul de aderare

Liant: Pus în contact la priză

Liberi: N-au nicio legătură

Licitare: Furnizarea secretă a unei informaţii de preţ

Licită: Categorie omologată oficial

Licori: Esenţe tămăduitoare

Lider: Şef de promoţie

Ligă: HORA UNIRII

Limită: Pusă la punct

Lin: Se pronunţă uşor; Uşor la curs; Uşor la pescuit

Lină: Arată calea cea dreaptă

Linia: A evidenţia printre rânduri

Lins: Ca blidul la masa săracului

Lipa: Scos din papuci

Liră: Bani la teşcherea (sg.); Piesă de pe tărâmuri shakespeariene; Un ban pentru un lord

Liric: Aşterne la picioare...

Lirică: Arta celor ce lucrează la metru

Lirici: Licurici!... cu pene

Lirism: Încărcat de poezie

Listă: Act... colectiv

Liste: Acatiste la slujbă

Liţă: Pusă în siguranţă

Liţe: Moarte după un şoc electric

Lizieră: Coaja copacilor din pădure

Lob: O minge ridicată la fileu; Prelungire la un pavilion sub umbrarul unor peri; Purtător de cercel

Loba: Un fel de a se da peste cap

Loc: Chestiune de stat

Loc: Poziţie de tragere; Nu poţi ocupa două (sg.)

Localităţi: Numite în funcţie de stat; Puncte de stat

Logică: Instrument de convingere la care renunţăm ca proştii

Loială: Model... tip (fem.)

Lojă: La scenă deschisă

Lot: Unitate teritorială

Lua: A face prinsoare

Lubric: Aţâţă focul fără ruşine

Lucarnă: O fereastră deschisă spre cer

Lud: Mergea cu capul gol pe uiţă

Lume: Plural de la om

Lunatic: Doarme dus

Lună: Se sfârşeşte cu zile

Luncă: O albie mai mare

Lupă: Scoate marca în evidenţă

Mac: E un nume în calculatoare

Mac: Roşu... văzut pe teren

Macara: Trage puternic pe sus

Macat: Are motive să stea la zid

Macaz: Acu-i acu...

Maci: Roşii de pe câmp

Mag: Ăsta umblă cu vrăjeli; Fan al STELEI

Magazin: Camera de comerţ

Magnaţi: Avuţii din lumea finanţelor

Mai: Ciocan de tasat drumul; E de neoprit

Maică: Femeie de bună credinţă

Mal: tribut pământesc smuls de valuri migratoare

Mal: Ţin cursurile în aer liber (sg.)

Malaci: Greu cu boii mici

Malaxor: Obiectul unor mari frământări

Man: Omenos, da' n-au!

Mandat: Prezintă o valoare din oficiu

Maniac: Se mişcă greu

Maniac: Unul care se potriveşte la fix

Manta: Uniformă cazonă

Mantă: Linia buzunarului

Manuscrise: Debutante la operă

Mapă: Conţine articole de top... pentru şef

Mape: Diplomat de mică anvergură (pl.)

Maritimă: Calea apelor

Marotă: O idee care nu se schimbă

Marsupiale: Atente de mici la buzunare

Martie: Urmaş pentru faur

Martor: Ingerinţa hazardului într-un scenariu de nelegiuiri

Martori: Surprinşi la locul faptei

Marţian: Un extraterestru descoperit în MAREA ROŞIE

Masă: Dusă cu greutate

Masca: A face feţe-feţe

Mască: Ne ascund chipurile, cu siguranţă (sg.); La ea trag beţivii

Maşinale: Muncesc fără să stea pe gânduri (fem.)

Mat: Căderea unui rege de culoare; Geam securizat împotriva pătrunderii; Simetric la oglindă

Matahală: Prins cu exagerări de proporţii

Mată: Ni se opresc privirile la ea

Matematică: Disciplină de calcul

Matematică: Se tratează prin operaţii

Matriţă: Naşte numai gemeni

Maturitate: Formă de copt

Mau: Puterea nouă

Maur: Închis în Spania

Mauri: Vin vechi din Spania

Maximă: Asta depăşeşte orice limită

Măcănit: Răţoială curată

Mămos: Duce orice sarcină la bun sfârşit

Măr: Domnesc pe la noi

Măr: Rupt din rai

Mărăcini: Forme de vârf în aria rozelor

Mărăcinişuri: Spinare! (pl.)

Măreaţă: Mândra noastră din popor

Măreţ: Privitul în jos

Măsea: Umflătură la un dinte

Mătuşă: Curentul dadă

Mâine: Eterna fata morgana în peisajul cotidian

Mâl: negru pe la ochi

Mână: Moarte de vii

Mâncătorie: Fire de urzeală (sg.)

Mânecă: Intrată pe mâna oamenilor

Mârlani: Un om deosebit de fin (pl.)

Mâţă: Toarce... fără fus

Mâzgăleală: Pictură refuzată la expoziţie

Mecanici: Lachei(!) de serviciu (pl.)

Meci: O întâlnire disputată

Medalii: Învingătoare spânzurate de gât

Medicament: Dovedeşte afecţiune

Megafoane: Întăresc spusele

Melancolici: Trecători printr-o depresiune

Meloman: Trage la cântare

Memorie: Piedică în calea uitării

Memoriu: Act de autoritate

Merit: Distincţia celor evidenţiaţi

Mesaje: Probe de comunicare

Meseriaş: Calificat într-un limbaj neaoş

Meşă: Perii de aranjat ţinuta

Metalic: Caracterul dur specific compenenţilor OŢELULUI

Meticulos: Campionul aranjamentelor; Luat cu amănuntul

Metis: Rezultat din încrucişare

Mia: Fata MIOAREI

Micro: Introducere în lumea atomului

Microbieni: Ţin de domeniul patologicului

Micşorat: Produs la reducere

Mie: Colecţionară banală de monede de 100

Mie: Un cub de bază zece

Miel: Mic din carne de oaie

Mierlă: Cântăreaţă dn frunză

Mihai: Ban de aur din Ţara Românească

Miji: A da semne de bărbăţie

Milă: Distanţa... care ne desparte de un om crud

Milă: Înghiţită cu noduri

Mim: MUTU în recital

Mim: Spune lucrurile pe faţă

Mima: A face uz de mâini

Mincinoasă: Pune bărbi (fem.)

Mineri: Vine la serviciu în costum de baie (pl.)

Minune: Darul divinităţii

Mioapă: Asta citeşte aproape tot

Mioare: Cele care dau de furcă

Miopi: Lipsiţi de perspective

Miopie: Scurtează vederea

Miori: Junete amator de iarbă verde (pl.)

Mir: Locul unei lovituri fatale

Mir: Merge uns

Mir: Pus în fruntea credincioşilor

Mirare: Zugrăvită într-un tablou

Miră: Prim-planuri la televiziune (sg.); Control la intrarea în port

Miri: Bărbaţi care tocmai se iau

Miros: Prins de nas

Misogamie: Ingredient pentru torturi la nunţi

Mişel: Renegat printre cavaleri

Miştocari: Pişcători la limbă

Mit: O figură legendară; Aici e o poveste mai veche; Creaţie străveche; Regele din poveşti

Mit: Scuar de refugiu în faţa mizeriilor unei realităţi dezagreabile

Mită: bani negri la serviciu

Mită: Dată când se rezolvă problemele cu banii

Mitic: La trecutu-i mare, mare viitor...

Mitică: Nume (din legendă)

Mitocan: A uitat codul

Mituită: Tratată cu atenţie

Miză: Se ridică la licitaţie

Mnezic: Legat de memorie

Moacă: Chipul mascat al vagabonzilor

Moale: Căzut de la putere

Moară: Merge montată numai cu o piatră... grea!

Mocani: Nesimţiţi... la culme

Mod: Una care nu-i la modă!

Moi: Căzuţi de la putere

Mojicii: Intervenţii grosolane dezaprobate de public

Molime: Afecţiuni pe scară întinsă

Monden: Aer de mare vedetă

Morali: Încadraţi la normă

Mori: Pregătesc pâinea după coacerea în cuptor

Mosor: Un înfăşurat din fire

Mostră: Picătură din cocteiul unei oferte promoţionale

Moşieri: AU STĂPÂNIT PĂMÂNTUL

Moştenitor: Bancă... de sânge

Motan: Mâţişori dezvoltaţi (sg.)

Motiv: Chemare la raţiune

Motor: Consumă din plin

Mreje: Te duc în ispită

Muc: Urmă lăsată de fumători

Mucegai: Praful de pe tobă

Muiere: Jumătate de casă

Muşiţă: Se ţine de goange

Mut: Controlat în mimică; Foarte foarte tăcut; Nu-i vorba de el

Mute: Astea nu ne spun nimic

Na: ’’Poftim’’, în latină!

Na: Ofertă ridicată de pe o tavă slinoasă

Nabab: Campion la proba de fond

Nabab: Un om în stare de orice

Nadir: Întors de la zenit

Naist: Artist ce pune mult suflet într-o interpretare

Naiuri: Emit muzică pe mai multe canale

Naivă: Prinsă în cursă

Nan: Tip de stat subdezvoltat

Nan: Un om mai puţin

Nană: Doamnă de la ţară

Nană: Repunere de la tuşă

Nană: Sora mai mare de la ţară

Nani: Micul om mare... la culcare (pl.)

Nanism: Un caz de neîmplinit

Naos: Navă trasă la ţărm

Napalm: Declanşează un atac incendiar

Narare: Cursul istoriei

Narator: Spune poveşti de adormit copiii

Naraţie: Depanarea unui fir pentru copii

Narcişişti: Îndrăgostiţii din oglindă

Narcotic: Rampă de lansare spre tărâmuri psihedelice

Nartex: Antreul navelor bizantine

Nas: Aparat de aer condiţionat; Chestie de fler; Ieşit în faţă; Ieşit în faţă, trage în piept; Mulţumit de aromă; Organ de investigaţii

Nas: Ieşit în faţă, ne trage în piept

Nas: Vârful capului

Naş: Bărbat cu acre poţi face o partidă

Naş: Cunună cu luminiţe; Se prezintă cu mic, cu mare... la nuntă

Naş: Te poţi lua cu el o dată-n viaţă

Naşă: Dansează cu foc pe la nunţi (fem.); Femeie cu care te poţi căsători

Naşe: Femei puse pe căpătuială

Naşi: Acordă o numire oficială

Naşi: Bărbaţii cu care se mărită femeile

Naştere: Eliberare de sarcină

Naşteri: Vin cu noi apariţii

Natal: Loc de tragere

Natală: Termen de naştere (fem)

Natalitate: Numărătoare pentru copii

Nativ: Pur şi simplu

Naturaleţe: Notă de bună purtare

Naturalistă: O femeie în toată firea

Natură: Decor în aer liber

Naţii: Mărimile neamului

Nautic: Legat de evoluţia unor vedete

Naval: Domeniu în care se schimbă portul

Navă: Biruinţa lui Băsescu şi a echipei sale de campanie

Navetă: Mişcare de profesionist

Navigabili: Calea undelor

Năduf: O supărare... ceva mai scurtă

Nălucă: Cursă acvatică

Nălucire: O părere contestată

Nărav: E rău ca de obicei; Prost la învăţătură

Nărod: Standard de subdezvoltare in mediul rural

Năsălii: Aflate pe patul de moarte

Năşic: Spectator la partidă (dim.)

Năvală: Atac în trombă

Nea: Albie cu apă; Apă grea; Apă stătătoare; Căzută din pat din cauza răcelii; Mai marele ţării

Nea: Îmbrăcăminte pentru sezonul rece

Nea: Scurtă pregătită pentru bădiţa...

Neacoperit: N-are nimic pe pereţi

Neagră: Marea noastră vecină de la răsărit

Neamţ: Saşii de felul lor (sg.)

Neant: Nimic de semnalat

Neant: Trecut în nefiinţă

Neatentă: Căscatul în caz de plictiseală (fem.)

Neatestaţi: Lipsiţi de acte în regulă

Nebunie: Stare de judecată

Neclară: Prost văzută

Nectar: Rodul timpuriu al florilor

Necunoscut: Ieşit din sfera ştiinţei

Nefericite: Mine închise din cauza nerealizărilor

Negări: Infirmă fără scăpare (pl.)

Nehotărâre: Pendularea celor care au de ales

Neîntors: Un fel de somn

Neliniştiţi: Oameni cu o stare precară

Neobişnuit: Ieşit din rutină

Neoplasm: Racul avansând prin întoarcere

Nepoţi: Acceptaţi ca băieţi deştepţi

Nerod: Restanţier la facultate

Nesaţ: Declanşează un atac în masă

Nesaţ: Poftitul la masă; Te face să-ţi pierzi cumpătul

Nesărată: O glumă neaşteptată

Neseseruri: Dotări pentru turism

Nesocotiţi: Îi fuge mintea (pl.)

Nestăpânit: Nu-şi ţine actele la control

Nesupuneri: Cazuri în care nu se ascultă

Net: Bineînţeles!; Înregistrat în evidenţe

Netă: Valoare incontestabilă

Netăgăduită: Are un fix al ei

Nete: Franci noi (fem.); Nu admit replică (fem.)

Netezi: A face planul

Neto: Se ia la cântare dar nu tare

Neţ: Neglijenţă la serviciu

Neţ: O sanşă pentru reluarea serviciului; Şut în plasa laterală

Neuro: Prefix de băgat la cap

Neuron: Firul raţionamentului

Neutraliza: A scoate din evidenţă

Nevricoasă: Pseudoactriţă care îşi regizează propriile scene

Nică: Creangă în ''Amintiri din copilărie''

Nici: Contrazis(!) cu tărie; Cuvânt exclusivist

Niciodată: O vreme inexistentă

Nimeni: Judecat în lipsă

Nimerit: Indicat cu certitudine

Nimicitori: Calificativ pentru cei care termină lucrul

Nimicnicire: Anularea unei formulări învechite (Adi Botea)

Nipon: Deschide ochii primul

Nişă: Adăpost pentru siguranţa statului

Nişă: Anexă la spaţiul locativ; Ascunde nişte poliţe

Nişă: Gol în stomac

Nişte: Grup de necunoscuţi

Nit: Antijoc la table; Reţeaua în care se prinde toată lumea

Nitraţi: Piatra iadului (pl.)

Nitui: A bate la table

Niţel: Porneşte de la zero

Niţeluş: Puţin este mai aproape de neam

Niţică: Cel puţin atât (fem.)

Niznai: Poziţia unui martor incomod

Noaten: Asigură schimbul la strungărie

Noaten: Miel de PAŞTE

Nod: Punct de desfacere a unor produse de mercerie

Noe: Omul ca şi verigă în evoluţia faunei

Noi: Au un trecut aproape imaculat; Mulţimea care ne reprezintă

Noian: Masă mare; Rezultatul adunării

Noiane: Rezultatele unor adunări cu numere mari

Noiţă: Semn discret din vârful degetelor

Non: Dezacordul în limba franceză; Membru al opoziţiei

Nor: Dispare câte un pic; Rezervor de condens; Sistem de irigaţii; Turnător la înalt nivel; Umbrele ude (sg.); Vapor în circulaţie

Nor: Loveşte uneori cu... pietre

Noră: Cenuşăreasă la curtea zmeoaicei din basmele insipide pentru adulţi

Noră: Mama nepoţilor; Oferită la cerere; Spinul poamei acre

Nori: Le cad fulgii iarna

Normal: Ieşit din comun

Normat: Cumpătat la muncă

Noroc: Scurt toast rostit cu paharul în mână; Vânt favorabil

Norocos: Făcut de baftă

Notar: Redistribuie cu legea-n mână bucuriile la cei ce fură

Notă: Apreciere la obiect; Calificativ după perioada de instrucţie

Note: Acte... neoficiale

Notoriu: Aflat în evidenţă

Nou: Nu prea are trecere; Venit în premieră

Nour: Umbră pe cerul poeziei

Nouri: Se epuizează curând (var, pl.)

Noxe: Gaze la epurare

Nt: Neamţ... de la noi

Nuanţat: Rezultatul unei bune evoluţii pe culoare

Nuc: Face fructe cu coaja tare

Nucă: Fructe bătute (sg.)

Nucă: Miez de cozonac

Nudă: Aflată într-o situaţie de gol

Nudistă: E ca nou-născută!

Nudişti: Nu au nici o acoperire pentru ce fac

Nufăr: Floarea din ochiul tău

Nuia: Frişcă nu prea apetisantă

Nuia: Instrument folosit în educaţia primară

Nuia: Una bună de altoit

Numai: O limitare specifică

Nun: Îndrumător la proba de perechi

Nur: Formula atracţiei universale

Nuri: Transmit încurajări în caz de afecţiune

Nut: Plin cu pene

Nut: Scobitură în lemn

Oa: Cuvânt de început

Oac: Cântec în faţa oglinzii; Refren cu rezonanţe adânci; Ţipăt când vine barza

Oală: De fel e trasă pe ochi; Vas cu aburi

Oameni: Figuri serioase

Oară: Cuvânt de ordine

Oarbă: Încrederea celui naiv

Oarecum: Indiciu derutant

Oaspeţi: Unităţi de cazare şi tratament

Oaste: Mulţime ordonată

Oază: Grădinile minune ale arabilor (sg.)

Obădar: Lingură de lemn

Obez: Plin de sine

Obez: Plin... de mâncare

Obială: Material de labă

Obicei: Bun de folosinţă îndelungată; Manifestare de tradiţie

Obiceiuri: Purtări de om obişnuit

Obidă: Amarul din suflet; Greutate specifică

Obiecte: Palpabile pentru toţi cu excepţia informaticienilor

Oblon: Se lasă noaptea la ochi

Oboare: Sectorul zootehnic (pl.)

Obor: Îngrădire la făcutul târgului; Pământ printre copite; Târg de provincie

Oboseală: Cădere de energie

Obositor: Greu la deal...

Observator: Cuiburi de privighetori (sg.)

Obtuz: Autorul unor modeste realizări; Se întinde peste limita de drept

Oca: Capacitate redusă a unui vechi negustor

Oca: Dusă la piaţă de mică; Veche măsură

Ocară: Critică autoritară; O undă de reproş; O teorie nedreaptă; Scuipată în faţă; Tratament pentru toate relele

Ocazie: Mijlocul drumului pentru norocoşi

Ocazii: Momente din calendarul Fortunei

Ocărâtă: Tratată cu vorbe de dor

Ocârmuitor: Domnul... uitat de când cu tovarăşii!

Ocinaş: Rugă către Tată (înv.)

Ocină: E numai pământ, da' e de la mama şi de la tata (arh.)

Ocnaş: Unul care tăia... sare din schemă

Ocniţă: O cameră mică la subsol

Ocol: Problema unui om abătut; Face un drum ceva mai lung; Formă de îngrădire a unor libertăţi; Rezultat în tur după prelungiri; Roată la drum; Slalom special

Ocrotire: Grija care nu ne roade

Ocru: Pigment acre dă culoarea bronzului

Odată: Un moment plin de derută; Vremea de apoi

Odă: Creaţie neagreată de critici; Ovaţii în picioare (sg.); Se înalţă către cei ajunşi pe culmi

Odăi: CAMERA COMUNELOR (pl.)

Ode: Se închină la idoli (pl.)

Odoraş: O scumpete de copil (dim.)

Of: Cu chiu, cu vai

Of: E un moft în fond!

Of: Rostit cu durere în glas

Ofertă: Avans în afaceri; Data unei cereri

Ofta: A-şi exprima regretele din tot sufletul

Ogar: Alergător de mare viteză

Ogari: Cei mai slabi la o partidă de vânătoare

Ogari: Manifestă slăbiciune pentru cursele de câini (pl.)

Ogeac: Cutia poştală a lui Moş crăciun; Înscrie un coş la înălţime (var.)

Ogive: Vârfuri de atac

Ogor: Încadrat la munca din câmp

Oi: Gheme de lână

Oi: Masa strungarului

Oier: Boier cu ''B'' mare

Oieri: Spirit de turmă (pl.)

Oină: Joc al echipei naţionale

Oină: Joc popular românesc

Oişte: Par cu tragere de inimă

Oiţe: Păzite cu fluierul în gură (dim.)

Oiţe: Provoacă o foame de lup (dim. pl.)

Ol: Vas intrat la apă; Vasul din golf!

Olan: Cipilică roşie de casă

Olan: Scos ars din cuptor, ajunge la coş

Olane: Unele bine afumate

Olar: Ajuns... la pârnaie

Olari: Creatorul roţii (pl.); Truditori ai pământului

Olari: Sunt cu meseria la pământ

Olărit: Specializare în construcţia vaselor; Croitorie de artă... veselă

Ole: Glasul mulţimii la un spectacol sângeros; Olecuţă-i tot aşa...!; Ovaţie în tribunele coridei; Post-scriptum la epistole!

Oliţă: Ajutorul părinţilor... la nevoie pentru copii; De nevoie e luată de ureche; Ieşită din rotaţia pământului (dim.); Toaleta copiilor

Ologi: Ăştia nu se poartă ca lumea

Om: Cu acţiuni în judecată; Liber cugetător

Omăt: Apă tare; Conservat prin frig; Depus la răcoare

Ombilic: Tăiat din faşă

Omeneşti: Un fel de a taxa greşelile

Omenit: Un om cinstit

Omis: Lăsat în urmă de tot

Omologare: Înregistrarea unui nou născut; Semn de recunoaştere

Omor: Ajutor de înmormântare; Forţează schimbarea lumii

Omorî: A da stingerea; A scoate din rândul lumii

Ondula: A face permanentul să reziste

Oneşti: Buni de cinste

Oniric: Privitor la o lume de vis

Onirici: Îşi văd visul cu ochii; O lume de vis (masc, pl.)

Onix: Un negru dur, cu unele mici nuanţe

Onor: Respectarea regulamentelor militare

Onorar: Dat pe mâna justiţiei

Ontic: Un mod de a fi

Opal: Paloare în faţă!

Opăriri: Crize generate de apa caldă

Opărit: Fiert pe dinafară şi ars pe dinăuntru

Opera: A tăia în carne vie

Operat: Organizată să nu-i scape răul; Reparat după caz

Operă: A trata cu o falsă cruzime

Opercut: Vine de jos la box

Opina: A-şi mărturisi credinţa

Opinie: Sentinţa propriei judecăţi

Opinie: Vine aşa, ca o părere

Opinii: Sentinţe de judecată

Opis: Articol în fondul arhivistic

Opis: Listă de acte

Opiu: Albul speranţelor deşarte

Opreg: Pânză fluturând în port

Opt: Dată de ziua mamei; Îl ridici de la masă cu o carte bună; Număr de dioptrii!; Un număr de colaci sau covrigi

Opt: Unul care se alătură celor VII

Opta: A alege... după a şaptea încercare

Opta: A se hotărî la ultima judecată

Optare: Variantă la alegere

Optime: Se potrivesc... în mică parte

Opţiune: Secretul alegerilor libere

Opulent: Se expune inutil

Opus: Indicaţie folosită împreună cu un număr de clasificare, pentru o operă a unui scriitor

Orac: Cântec la oglindă

Oracol: Barba... profetului

Oral: Motiv de a te lua cu profu’ la-ntrebări

Orală: Expunere pentru ascultător

Oranj: Arată ca o portocală

Orar: Cadru didactic

Orar: Cadru didactic respectat de elevi; Cadru pentru desfăşurarea activităţii; Înscris la cursurile şcolare

Orare: Împărţirea în clase (pl.); Programe educative; Rapoarte de activitate; Stabilesc planul de muncă

Orari: Atributul unor informaţii date la timp (masc.)

Oraş: Târgul de altădată

Oraşe: Târguri în natură; Traversează străzile (pl.)

Orator: Un limbut elevat

Oră: Bătută de două ori pe zi; Bătută la timp; Episod din filmul zilei; Perioadă parcursă în clasă; Termen de predare

Oră: Piruetă executată de balerinele lui Chronos

Oră: Punct... în minutul 60

Oră: Unele care se schimbă toată ziua (sg.)

Orb: Care acţionează fără discernământ (fig.)

Orb: Obişnuit cu viaţa de noapte; Poartă ochelari pentru că nu vede... bine; Rupt de realităţile zilei

Ordine: Comunicări militare

Ore: Ceasuri de duzină

Ore: Norme pedagocice; Au zilele numărate; Măsuri stabilite prin planul de învăţământ; Se întâlnesc după program

Ore: Se încadrează între pauze (pl.)

Ore: Timpul pierdut în vacanţă (pl.)

Orfelinate: Loc unde se ţin copii după autori necunoscuţi (pl.)

Orgasm: Voluptoasa ei văpaie

Orgii: Culmea chefului (pl.)

Ori: Oferă o alternativă; Un semn discret

Ori: Punct de realizare a unui produs

Oribil: E ceva de speriat

Oribil: Ocolit de privirea lumii

Orie: Trimisă-n fund să prindă ceva la cursuri

Origine: Punct de plecare

Oripilare: Temei, cauză

Ornată: Pregătită pentru un concurs de frumuseţe

Ornic: Cuib de cuc; Roata timpului

Ornice: Conjugate la timpul trecut

Ort: Ajutor de înmormântare

Ort: Băncuţă la intrarea în GRĂDINA ICOANEI

Ort: Parastas pentru morţi!

Ort: Poziţie de şut

Ortac: Lucrează la baie

Ortaci: Angajaţi la munca de jos

Ortoped: Pune osul la treabă

Orz: În lipsă de... ovăz

Os: Albii pentru morţi (sg.); Fragment din constituţia în vigoare; Sacru pentru noi; Pus la baza scheletului

Osana: Dulceţuri, pentru lingăi (sg.)

Osanale: Ridicate la putere

Osatură: Tare de constituţie

Osii: Axe de rotaţie

Ospătăriţe: Te servesc în orice fel

Ospăţ: Întins la masă

Ospeţie: Bucuria pentru un venit sigur

Ospiciu: Cuibuşor de nebunii (pl.)

Ostaş: Antrenaţi în apărare (sg.)

Ostatec: Deţinut politic

Ostatic: Un om reţinut

Ostilă: Reprezentarea opoziţiei

Ostilităţi: Operaţie efectuată la război (pl.)

Ostoi: A reduce cursul acţiunilor (pop.)

Ostropel: Un fel de pasăre

Ostrov: Cuprins în braţe; Depozit fix favorizat; Rezultatul unor acumulări la cursuri

Osuar: Vestigiu al vieţilor trecute

Oşti: Pietre de hotar; Unităţi scoase la instrucţie

Oştiri: Masă cu iz... cazon (pl.); Multiplu al unităţii

Otavă: Iarbă la second-hand

Otită: Virus de bulversat mijloacele audio

Otite: Tare de urechi

Otova: Model de uniformă

Otravă: Ia viaţa uşor; Pericol de moarte

Otrăvită: Picată cu venin

Oţărâte: Conectate la tensiune

Oţărî: A deveni un subiect încins

Oţel: Bază de armament; Se aliază pentru a fi mai puternic; Stil anglo-saxon

Oţelari: Mănâncă din cuptor (pl.)

Oţele: Mecanism pus în mişcare când aveau loc dueluri cu arme de foc

Oţet: Conservă de iarnă; Schimbă gura la oameni; Vin mai târziu

Oţeti: A se şifona... pe ici pe colo

Oţetit: Trecut pe la cramă

Oţetit: Trezit din băutură

Oţeţi: Pregătit de CONSERVATOR

Oţi: Şmecherii Craiovei

Ou: Spart la ochi

Oval: Aflat într-un cerc lărgit; Forma sub care se manifestă o revoluţie (masc.)

Ovaţii: Acorduri verbale; Trofee acordate câştigătorilor

Ovaţii: Şlagăre dezacordate de la pupitrul unui disc

Ovaţiona: A considera că e mare vedetă

Ovăz: Consum specific pentru un cal-putere

Oxid: Compus cu o mare parte a elementelor

Oxid: Oul în amestec!

Ozeneu: Participant la o cursă intergalactică

Pa: E vorba de o despărţire

Pact: Dă de înţeles

Pafta: Face o prinsoare

Pagini: Fac feţe-feţe când e vorba de carte

Pai: Tubul sondei de extracţie

Pal: Albul feţei

Palat: Astupă gura

Pană: Toc demodat; Categoria uşoară la box

Panglicari: Oameni ce nu-şi ţin cuvântul

Pantă: Coborâre la schi

Papainoage: Mijloace de deplasare bune să nu mergi pe jos

Papal: Primul fel în sala de mese

Papile: Dermică sau linguală, sensibilă sau gustativă (pl.)

Parafat: Act semnat şi... ştampilat

Paraliza: A sta cu frică

Parastasuri: Replici date la petreceri

Paraşurist: Lansat printr-o deschidere pe sus

Paraşutat: Lansat sub cupolă

Paratrăsnet: Captator electric legat la pământ

Paravan: Piedică în calea uitării

Parcă: Exprimă clar o părere

Parcimonie: Atitudine la întoarcerea fiului risipitor

Parestezii: Furnică atacând sistemul nervos (pl.)

Paricid: Şi-a băgat rădăcinile în pământ

Parior: Câştigă numai la scor

Paris: Mecca îndrăgostiţilor ce-şi gânguresc idila în ritmuri de şansonete

Parlamentar: Doarme în fotoliu într-o cameră de lux

Pastor: Promotor al reformei

Paşi: Măsuri privind avansarea

Pat: expresie la un joc cu... cai!

Pat: Loc de relaxare

Pat: Momeală la somn

Patalamale: Dă dovadă de încredere (pl.)

Pată: Negru pe alb

Pată: Se pune la mintea nebunului

Patent: E ca un părinte... pentru noi

Pateuri: Ieşit dintr-o operaţie la ficat (pl.)

Patinator: Vin la gheaţă (sg.)

Patrie: Se apără eroic

Patrulatere: Careuri definite

Păcală: Actor popular tragicomic

Păcat: Cap de acuzare la ultimul termen de judecată

Păcătos: Condamnat la moarte

Păci: Ieşite din război

Păgân: Lipseşte de la slujbă

Păgână: Femeie necredincioasă

Păr: Dă din cap

Părtinitor: Înclinat pe o parte

Păsat: Mâncare de porumbel

Păta: A umbla cu necuratul

Pătrat: O figură aproape perfectă

Pătrundere: Bună înţelegere şi pace

Pătură: Asigură o bună acoperire

Păţi: A trage pentru sine

Pâine: Codru la nivel de masă

Pâlc: Luat la grămadă

Pe: Are o bază permanentă

Pe: Notă de superioritate

Pedale: Conduse cu picioarele

Pediatri: Medicii pacienţilor nebuni

Pense: Fac o alegere pe sprânceană

Pere: Fructe de masă

Perete: Limită constructivă

Pereţi: „Hipodromul” cailor verzi (pl.)

Peri: Aleşi pe sprânceană

Peri: Se ţin de capul nostru

Perivascular: Aproape de circulaţie

Peron: Intervalul dintre două trenuri

Pervertire: Proces încheiat cu daune morale

Pescar: Aruncă sculele în locul... tău

Pescari: Umblă cu momeli

Peşte: Ia parte la TÂRGUL DE FETE

Petiţii: Rugăciuni către CEL DE SUS

Petrol: Rocă eruptivă asimilată aurului

Peţi: A cere de la părinţi; A face o cerere de mână

Peţitor: Face cerere de mână

Pian: Acompaniament de vioară în recital

Pianist: Intră pe vârful degetelor

Piatră: O trec toate apele

Pic: Antrenaţi în dansul paparudelor (sg.); Debut furtunos; E în mică măsură; Hidrosferă (!); Măsura ce umple paharul

Pic: Cel puţin

Picantă: Condimentată

Picior: Responsabil cu mersul lumii

Piei: Strânse pe corp

Pierdut: Scăpat din vedere

Pilă: O relaţie imorală

Pildă: Model de urmat, cu virtuţi ireproşabile

Pilot: Se ridică la luptă

Pinacotecă: Uniunea fondului plastic

Pingea: Bătută la tălpi

Pini: Ai noştri ca brazii

Pion: Atacant din linia a doua; Clasaţi primii la şah (sg.)

Pion: Se sacrifică primul pentru dama lui

Pionier: Porneşte la drum

Pipă: E plină de fumuri, dar ne face plăcere

Piperate: Sunt nişte scumpe... în felul lor

Pirat: Distrugător al marinei; Gangster într-un scenariu de peste ocean; Hoţ în stil mare

Pirat: Hoţii la drumul... mare (sg.)

Piromanie: Afecţiune legată de pojar

Piron: Bătut în forţă

Pisat: Lovit cu ciocanul

Pisic: Leul drastic depreciat

Pisoi: Ce naşte din pisică... şoareci mănâncă

Pişcat: Atins cu degetele

Piti: A scăpa de ochii lumii

Pituliş: Manieră de înfiltrare a agenţilor secreţi

Pizza: Masă rotundă pentru tratarea romanului modern

Plac: Bunul gust

Plai: Coborât de la munte

Plană: Dreaptă de felul ei

Plane: Se extind într-un spaţiu

Plasmă: Exploatată la sânge

Pleaşcă: Când îţi cade pe cap aduce noroc

Plesnitură: Corecţie aplicată cu mijloace neortodoxe

Pliat: Strâns unit

Plic: Purtător de cuvânt

Plimba: A face pe ghidul

Plimbăreţi: Ei umblă în neştire

Plod: Altoi pe arbore

Plombagină: Copie la indigo

Ploscă: Poartă în pântece rodul celor vii

Plută: Reacţionează prompt la agăţat

Podare: Linii curbe la picioare drepte

Podişcă: Puntea superioară

Poduţ: Operă de geniu în variantă redusă

Poem: Lucru mai mult în picioare

Poet: Are un joc bun de picioare

Poi: Apoi mai pe... marţi

Pom: Cu coroana-n cap

Pontat: Trecut... şi prezent

Popas: Staţie facultativă

Por: Trecut de sudori

Porci: Furnizorii delicateselor hibernale

Portofolii: Postul mare (pl.)

Porumb: Cu lapte fiert...

Post: Greva foamei; Instituţia şefului de ţară

Post: Regim urmat cu sfinţenie

Poştă: Cunoscută pentru bunele sale oficii

Potaie: Atenţie, câine rău!

Potăi: Briganzi de mahala, forţându-şi norocul în căutarea unei coji de pâine

Potăi: Ogari eliminaţi din cursă

Potcap: Cel de sus, în straiele preoţeşti

Potir: Stau cu picioarele pe masă (sg.)

Potolire: Transformare realizată cu calm

Potop: MITICĂ VIJELIE

Povestitor: Bun de gură

Poză: Model de videoclip

Pradă: Furt constatat

Praf: Se ridică de pe teren după un atac în trombă

Pragmatism: Teorie pusă în practică

Pre: Cuvânt înainte

Preacinstit: Favorit pentru trofeul fairplay

Precipitări: Demersuri ale unor firi impulsive

Pregătitor: Pus la instrucţie

Premeditări: Faza de coacere pentru fructul vinovăţiei (pl.)

Premiu: Însoţit de o coroană pe cap la sfârşit de an

Premoniţie: Prevedere cu dotări suplimentare

Preparaţii: Activităţi extraşcolare sponsorizate

Prepelicar: Clăpăug de talie... preferă pradă mini

Presă: Puterea a treia

Presă: Strânge ot ce apucă

Prescripţie: Bună dispoziţie... cu efect terapeutic

Presimţiri: Siguranţa iluzorie a zilei de mâine (pl.)

Prestigios: Invitat special la banchetul notorietăţii

Preş: Ţinut la uşă

Pretendent: Ocupat cu treburile prin curte

Pretenţie: Se prezintă la drept

Preţ: La o adică, face toţi bani

Prevăzători: Trecuţi în rezervă

Prevestire: Punere în gardă

Previzibil: Se lasă aşteptat

Pricepe: A da semne de înţeles

Pricină: Intrată în rol

Pricopsiţi: Săracii bogaţi...

Prii: A cădea bine

Primăveri: Împlinite în viaţă, metaforic vorbind

Primordial: Schimb de capital

Prioritate: Normă de ierarhizare

Pripă: Dă iuţeală

Prisosinţă: Bunuri de calitate extra

Prizonieri: Nişte oameni stăpâniţi

Pro: Acord... favorabil

Pro: E în consens; Se bagă în faţă la aprobări

Probatoare: Dă dovadă de înţelegere (fem.)

Proeminent: Săritor la înălţime

Profiterol: Asortat la rece

Proletar: Germenii capitalismului... în orânduirea sclavagistă

Proliferare: Act de creaţie

Proprietar: Element de determinare calitativ cantitativă

Prostituată: Îşi serveşte clienţii cu plăcere

Protectori: Aflaţi în stare de veghe

Proverbial: Face parte din cunoştinţele noastre comune

Provizorate: Perioada de tranziţie (pl.)

Proxeneţi: Bărbaţi care fac plajă cu plăcere

Pucuri: Disputate pe un teren îngheţat

Pudrieră: O cutie cu praf ce acoperă urmele timpului

Puf: Albul zăpezii

Pui: Mici serviţi în familie

Puicuţă: Tânăra crescută la ţară

Pul: Dat afară de la poartă când rămâne singur

Pumn: Croială de gală

Pumni: Unităţi de reparaţii TV

Pupilă: Scad şi cresc în ochii lumii (sg.)

Pură: O femeie fără păcat

Purtare: Interpretare de ţinută

Puşculiţe: CLOŞCA CU PUII DE AUR (pl.)

Quarc: Ipotetic , e primul la masă

Quasar: Un monstru extraterestru

Ra: O scorpie de moldoveancă...

Rabat: Scăderea cifrei de afaceri

Rabie: Caz de nebunie

Rac: Merge întors; Trage din sticlă

Raci: Bat în retragere

Raclă: Ţine închis omul, dar nu şi spiritul său liber

Rada: Fata marinarului

Rade: A tăia perii din faţă

Radială: Dirijată de la centru

Radieră: Complice de răufăcători (!) care şterge urmele

Radiologie: Dă unele informaţii la interne, după un caz real

Radiologii: Documentare în gama (pl.)

Rafală: Serie de trăgători

Rafii: Dau sfoară-n ţară

Raft: Echivalentul unei poliţe; Susţinătorul unor probe la vedere; Trecut în rândul bibliotecarilor

Rage: A se exprima ca un măgar

Rai: A găzduit prima partidă de dublu mixt; Lume elevată

Rai: Ţinta făcătorilor de bine

Raid: Deplasarea extratereştrilor; Rapidul în deplasare

Raion: O parte din magazine

Raită: O vizită pe scurt; Trecere surprinzătoare de partea adversarului; Vizită în care nu te plictisesşti

Raite: Pasaje de scurt metraj derulate în grabă

Rajah: Indicii care conduc undeva anume (sg.)

Raliat: S-a dat deoparte

Ram: Fărâmă de codru; Bătut toamna cu prăjina; Dă din ochi; Legat la ochi; Limită în pictură; Lucrare de diplomă

Rame: Manuale necesare celor înscrişi la cursuri... pentru avansare

Ramolire: Cedare înaintea morţii

Ramolită: Mintea de pe urmă

Rampă: bază de zbor

Rană: Deschidere în adâncime în urma unui atac tăios

Rană: Înăbuşită în faşă; Înroşită la buze

Rană: Reprezintă partea vătămată

Rang: Urcare din treaptă în treaptă (sg.)

Rapace: Model de acumulator bun

Raportare: Prezentare oficială

Rapt: Însuşire negativă

Rar: Evidenţiat cu greutate; Răspândit printre noi; Dat de ocazie; Se desfăşoară între vacanţele mari; Văzut din depărtare

Rară: Manifestat cu zgârcenie

Rari: Ritmul obişnuit, văzut în perspectiva depărtărilor

Ras: Ajuns la capacitate maximă; Eliminarea unor mari favoriţi; Indicator de capacitate maximă

Rasată: O vedetă la hipodrom

Rase: Loc de bună creştere a plantelor tot timpul anului

Rastel: Loc pentru odihna puştilor

Rastel: Patul armelor

Rastru: Regizor de imagine la televiziune

Rata: A sfârşi o acţiune cu gol

Ratat: Ajuns în opoziţie

Ratat: Pierdut în lume

Ratat: Pierdut prin lume

Ratat: Scăpat de urmărire

Ratate: Ajunse în opoziţie

Rată: În sistemul bancare e o înapoiată; Mac... Donald! (fem.)

Rată: Vin pe rând la datorie (sg.)

Ratări: Acţiuni aflate în pierderi; Pierderi de vieţi omeneşti; Rezultate nesatisfăcătoare

Ratări: Pierderi neplanificate

Rate: Eşaloane întoarse la datorie

Raticidă: Neam de şoricioaică

Raţie: La fel ca o măsură

Răcan: Boboc pe platou

Răcani: Debutanţi în echipa militară

Răceală: Recunoscută de la distanţă

Răci: A băga în răcori

Răcită: Asta are o anumită influenţă

Răciţi: Soldaţi cu grade mari

Răcni: A se afirma cu tărie; Se loveşte cu cravaşa (pl.)

Rădăcini: De bun gust la morcov şi la ţelină

Răget: Acorduri înfiorătoare pe un libret de junglă (sg.)

Răget: Tare de urechi; Expresie animalică

Răi: Stricaţi de tot

Rămăşaguri: Ajung cu dare de mână după o dispută financiară

Rămăşaguri: Neînţelegeri încheiate cu strângeri de mână

Rămăşaguri: Pariuri în afara hipodromului

Rămăşiţă: Amintiri de-o viaţă (sg.)

Rămâne: A se angaja la stat

Răni: Obţinute în război şi cusute ulterior

Răpăială: Scurt fragment din simfonia norilor

Răpită: Luată cu frumosul

Răriri: Reduc aglomeraţiile; Variantă de degradare

Răriş: Esenţă... diluată

Rărit: Lungit în timp

Rărit: Scăzut în intensitate

Rărită: Zonă unde se marchează multe goluri

Răsat: Produs de elită

Răsări: A apărea la bucate; A da din cap

Răsărire: Faptul de a da colţul

Răsfăţa: A face mofturi (!)

Răspundere: Obligaţie de serviciu

Răstălmăciri: A schimba vorba

Răsti: A mări valoarea unui timbru; A vorbi cu un accent puternic

Răstit: Făcut de comandă... şi ridicat la termen

Răşină: Specilitate în scoarţă de brad

Rătăcitori: Ieşişi din cale afară; Sunt din cale-afară

Rătăcitori: Rămaşi pe drumuri

Rătăcitori: Sunt puşi pe drumuri degeaba

Răţoieli: Vocalize stridente ilustrând accentuarea conflictului

Rău: Deosebit de bun

Răutăcioşi: Atacă fără voie

Răzleţ: Înconjurat de singurătate

Răzor: Pat la grădiniţă

Râncede: Mâncăruri scoase din porţie

Rând: Orânduirea specifică vremurilor de tristă amintire

Rânduiri: O strictă executare de ordine (pl.)

Rânduri: Le găseşti în orice lan

Râpe: Căderea unui sol (pl.)

Râs: urmare a unor gaguri; Vine de bună voie

Râşi: Moartea căprioarei (pl.)

Rât: Miroase a spălătură; O gură spurcată; Râmă...

Rât: O gură de piftie

Râtan: Victimă a evenimentelor din decembrie

Râu: Alimentat din propriul bazin

Râu: Curs mediu de referinţă

Râurat: Se prezintă cu tot felul de motive

Râuri: Motivele pentru a fi decorat

Râvnă: Mare consumatoare de energie

Râvne: Sporuri pentru angajaţii model

Rea: Amară la gust; Bună de aruncat; Deţinătoarea unui rol negativ; Haină de purtare; Respinsă în alegeri; Schimburi de haine (sg.); Stare de plâns; Stricată fără pereche

Rea: Schimbă haina după purtare

Reagravare: Secundă cu ghinion

Reale: Chemare pentru ştiinţele exacte

Reali: Sunt fără pic de imaginaţie

Realist: Un om cu bun simţ

Realiza: A face o dare de seamă

Reanimări: Vin... de te scoală din morţi

Reazim: Concept de bază

Rebut: Produs de calitate inferioară

Rebut: Scăderea producţiei

Recent: Trecut prin apropiere

Rechin: Caracatiţa ce strangulează interesele peştişorilor (fig.)

Recital: Cântec de cuc

Recitatori: Oameni care vorbesc la metru

Recomandat: Un om cu dare de mână

Recte: Transmis cu dedicaţie

Recul: Retragere pe linia frontului

Recunoscuţi: Oameni de elită

Recuziteri: Au multe bărbi în dotare

Redări: Expuneri în public

Reduce: A coborî pe scară

Reevaluare: Nouă dovadă de preţuire

Refutabili: Pot fi lesne combătuţi

Regat: Cum se spune la Măria la ţară; Sfera coroanei

Regenerator: Considerat ca un al doilea tată

Regi: Suverani în împărţirea cartonaşelor într-o partidă

Regie: Magazin cu cartuşe; Specialitate pe platou

Reglor: Pune lucrurile la punct

Reiat: Material însemnat

Reiterativi: Aflaţi în revenire de formă

Relaşuri: Spaţiu mai mare între două piese

Relatare: Poveste cu amănunte

Relativism: Ne îndepărtează de obiectiv

Relee: Intermediare într-un schimb de vederi

Reluat: Rezultat în urma interpretării unui re de sus

Remărită: A revenit în familie (fem.)

Rememorare: Incursiune în apus

Ren: Aleargă pe un ger de crapă pietrele

Ren: O colindă cu Moş Crăciun (sg.)

Ren: Văzut la o întindere de muşchi

Reni: Capete încornorate la eschimoşi

Reni: Consumatori de muşchi; Încoronaţii Nordului

Reniş: Fund de albie (reg.)

Rentă: Bani de chirie

Rentier: Profită de propriile acţiuni

Reparaţii: Dresuri în afara circului

Repaus: Întrerupe consumul de energie

Reper: E pe cale de îndreptare

Repetent: Ia pe loc repaus şi se reîntoarce la instrucţie

Repetitori: Un pedagog de şcoală veche (pl.)

Repezi: Iuţi

Report: Cap de coloană

Resac: Ciocnire după un atac în valuri

Respiraţie: Procedeu de obţinere a oxigenului pe cale naturală

Rest: Economie de piaţă

Rest: Întors de la cumpărături

Restaurare: Recreaţia mare

Restricţie: Oprire regulamentară în trafic

Resuscita: A începe o nouă viaţă

Reteveie: Par de la grupa mică (de educat!, pl.)

Reteza: A finaliza un proces de despărţire

Retor: Tip de cuvânt

Retras: Trecut în rezervă

Retro: Ne trimite înapoi; Urme ale trecutului descoperite în prezent

Retur: Partide cu aceiaşi membri (sg.)

Retuşuri: Operaţii estetice

Reuniri: Soluţie de lipit cu maximă concentraţie (pl.)

Reuşit: Luat de-a gata

Rever: Prins de guler

Revoca: A elibera prin curmarea ocupaţiei

Rezervaţie: Retezat de sus

Riali: Banii imperialiştilor îmbrobodiţi

Ricana: A conduce la ieşire

Rid: Tratat de cosmetică în curs de apariţie; Tratat de dermatologie

Rid: Urmă de trecere

Ridica: A mai lua din înălţime

Ridicat: Pus pe picioare

Riduri: Semne de trecere prin faţă

Riga: Oraşul din cărţi

Rigă: Cuvânt ca la carte; Figură popească

Rigi: Ca (!) la carte (pl.)

Rigi: Suveran în împărţirea cartonaşelor dintr-o partidă (pl.)

Rigoare: Se impune cu oarecare severitate

Rimel: Închide ochii

Rimel: Numai bun de încondeiat

Rindeluire: Realizarea unui plan pe o masă de lemn

Rinite: Tare de nas

Rio: Perla Braziliei

Risc: Angajat fără nici o răspundere

Rit: Cel ce se respectă deobicei

Rit: Nu lipseşte de la slujbă

Rit: Obicei respectat cu sfinţenie; Recunoscut îndeobşte drept cult; Respectat la slujbă

Ritm: Bătaie de joc

Ritm: Bătut cu picioarele

Ritor: Suferă în tăcere

Rituri: Obişnuinţe religioase

Rival: Concurent la drept

Rivală: Opus unu... (fem.)

Rivale: Două drepte concurente

Riz: Urmă de trasor

Rizaţi: Zgâriaţi pe faţă, dar nu de ciudă

Rizic: Jocul cu focul

Ro: Care grecesc!; Carul ELENEI!

Roabă: Dată în exploatare

Roadă: Presupunere optimistă la semănat (var.)

Roade: Rzultate valodate în campanie

Roată: Înscrisă în circuit

Rob: Legat de munca sa; Condamnat la muncă silnică

Robi: Oameni posedaţi

Robinet: Pică... de prost

Robot: Pus să lucreze după program

Rocadă: Întreprindere pentru schimb de piese

Rocă: Tare la proba de sol

Rochie: Se poartă cu delicateţe printre femei

Rochii: Opere de artă la modă

Rod: Scos din producţie

Rodări: Evoluţii la nivel de rutină

Rodi: A intra în producţie

Roditor: Cu mare productivitate pe ramură

Roi: Garda de corp a reginei; A se deplasa în grup; Formaţie de mică anvergură; O familie adunată la matcă; Supusul reginei

Roib: Un roşcat înşelat

Roiri: O despărţire cu bâzâieli (pl.)

Roit: Plecarea unui alai spre o viaţă nouă

Roiuri: Familii care se despart

Rol: Dus cu preşul; Înscris în acte

Roluri: Destine tragice

Rom: Esenţă tare... de ceai; Închis la mină

Roman: Aici e o poveste lungă; E o poveste lungă; E o poveste mai lungă

Romane: Dezvoltarea subiectului unei nuvele (pl.)

Romanitate: Mulţimea caracterelor latine

Română: Materie primă folosită la tipărirea cataloagelor

Romi: Îşi duc fiinţa conform tradiţiei

Ronţ: Sunt de veveriţă flămândă

Ros: Are desfacerea asigurată; Consum specific; Tratament la dinţi

Ros: Dă semne de bună purtare

Rost: Joc practicat cu oarecare tehnică

Rosti: A se afla în faza de pronunţare... la proces

Roşcat: Aprins la fire

Roşu: Zugrăvit în nuanţe nostalgice

Rotar: care face şi drege

Rotării: Aici se cam pun beţe-n roate

Roti: A umbla cu anumite învârteli

Rotiri: Trasee cu sens giratoriu

Rotit: Deplasare în circuit

Rotund: Prezentat în format compact-disc

Roţi: Au toate felurile de arbori

Rouă: Apă adusă cu picătura

Rourat: Scăldat în lumina dimineţii

Rudă: Neamul nostru românesc

Rudimentar: Omul primitiv

Rugă: Cerere la cel mai înalt nivel

Rugă: Cerere tip

Rugos: Se simte bine când este pipăit

Ruina: A face pe calicul

Ruinat: Rău platnic

Rujuri: Roşii pentru gătit

Rulaj: Cursă de fond

Rumen: Aprins în mină; Vizibil iritat

Rumori: Descărcări în atmosferă

Rural: Standard mediu de ţară

Rurală: Zona unor creşteri de natură economică

Rurale: Medii pentru oamenii de cultură

Rus: Slujbaşul ţarinei; Ne-am ridicat în slavă!; Un mujic ordinar

Ruşina: A se pierde cu firea

Ruşine: Anihilată cu tupeu; Frână auto

Rut: Perioadă cu mari călduri

Rută: Trecătoare cu două sensuri

Rute: Desfăşurate pe mai multe etape; Planuri urmate în viteză

Rutinat: Maistru specialist

Rutină: Apogeul meseriei

Sabie: Lamă de ras

Saca: Venea cu băutură pentru toţi (od.)

Sacadat: Prezentat în bătaie de joc

Sacale: Dotări pentru tras apa

Sacră: Figură bisericească

Sad: Grupa mică la grădiniţă (sg.)

Safir: Zamfir... celebru pe meleagurile noastre

Saia: Împunsătură superficială

Salam: Cel ce bate toba

Salină: Baie pentru spălarea păcatelor

Salivă: Cursă pentru hrana de zi cu zi

Salt: Mortal într-o mişcare circulară

Salvă: Focul care ucide

Sape: Rad de pe faţa pământului

Sara: O seară eminesciană

Satâr: Tranşază totul în folos personal

Saţ: Nu ţine de foame

Sau: Alternator folosit în maşinăria alegerilor

Sădi: A face un transplant... pe scoarţă

Sădi: A prinde rădăcini

Sălaş: Loc de pripas

Sănătoşi: Tari ca piatra

Săracă: Mai rău ca rău (fem)

Sărăcie: Soluţie... pentru lipit

Sărbătoare: O zi care se petrece

Sări: A-ţi urma elanul

Sân: Susţinut la o damă de cupă; Un fel de copii în miniatură

Scai: Lipicios din fire; Piele denaturată

Scai: Plantă... agăţătoare

Scală: Una care ţine toate posturile

Scatoalcă: Se aplică pentru corecţie

Scaune: La nevoie se cunoaşte (pl.)

Scăpare: Fără reţinere

Scărpinare: Prim ajutor în caz de scabie

Scâncet: Scârţâit de leagăn

Scelerată: Fenomen infracţional (fem.)

Scenă: Aria unor profunde prefaceri; O ieşire... teatrală

Scenetă: Piesă de mică dimensiune, cu joc

Sclav: Lucrător cu roaba

Scop: Cartierul general spre care se îndreaptă paşii întregii noastre existenţe

Scop: Pistă de urmărire

Scor: Raport cu intrările din şut

Scoruri: Numere extrase din tabele

Scribi: Funcţionar... cu vechime (pl.)

Scrin: Păstrător al unei colecţii de antichităţi

Scurs: Perfect simplu la timpul trecut

Scurtat: Unul care are scăpare

Scut: Apărător în serviciul de gardă; Avansat în apărare; Luat la bătaie în apărare

Scutec: Primul schimb al vieţii

Scuti: A face act de clemenţă

Secare: Dispariţie pe apă

Secaţi: Nu mai lasă niciun pic de la ei

Seci: Dat de gol (pl.); Fructe cu coajă la care se toacă miezul; Fructe de la care se mănâncă miezul

Secte: Plecate de la biserică

Securitate: Serviciu de pază

Seism: Tremuratul când intrăm în panică

Selenar: Lunatic

Semafoare: Amenajări rutiere suspendate

Semn: Înscris în grafic

Semnare: Încheierea unui proces-verbal

Semnat: Recomandare în scris

Sen: Circulă printre niponi

Senat: Înaltă cameră pentru oameni aleşi

Senilitate: Copilăria regăsită după mulţia ani; Copilărie la bătrâneţe

Sens: Arătat cu degetul; Ghid rutier

Sens: Pasăre rară în lumea bizară a nebuniei

Sentimente: Fructe de suflet

Septet: O echipă de pitici

Ser: Asigură fluxul pe o arteră de circulaţie

Serbare: Manifestare cu caracter solemn

Serie: Cursul ridicat al mărcilor

Set: Folosit ca garnitură

Set: Se joacă cu ghemul

Sete: Mare în deşert

Setoşi: Sugativă de bună calitate (pl.)

Seu: Bogăţia graiului popular

Sevă: Sângele celor verzi

Severi: Oameni cu pretenţii

Severitate: Ne face să ne îngheţe zâmbetul

Sfădi: A nu avea respect în opoziţie

Sferă: Bilă

Sfredele: Dau o gaură şi se lasă de lucru

Si: Al doilea etaj de la sol

Siamezi: Fraţi ajunşi la cuţite

Sidef: Ornamental, în mare

Silit: Cuprins de nevoie

Simţ: Angajat la percepţie

Simţ: Asigurare auto; Creator de senzaţie

Simulacru: Fals în acte

Sincer: Nu-şi găseşte locul în ascunzătoare

Sincron: Dau petreceri împreună (sg.)

Sinecurişti: Folosesc statul de plată

Singură: N-are seamăn (fem.)

Sinistraţi: Scăpaţi de calamităţi

Sirop: Doctorie care provoacă tusea; O vorbă... dulce

Sista: A suspenda o etapă

Sită: Vechi element de selecţie artificială

Site: Manipulate în alegeri

Siv: Alb şi negru

Slab: Trece uşor prin viaţă

Slavă: Înălţarea unei biserici

Slei: A pierde puterea

Sloi: Apă tare

Slut: Apare drept un model negativ

Smog: Acţionează după inspiraţie... la ecologişti

Smog: Lestul asfixiant al unei societăţi iresponsabile

Smucit: Trăsnit din senin

Snamenie: Marchează cu capul... ceva de speriat (reg.)

Snob: Prozelit de modă nouă

Soartă: Dată înscrisă în actul de naştere

Soartă: Plan personal secret; Stabilită leagănul de copii

Sobor: Sfat din bătrâni

Socri: Părinţii ALIANŢEI ’’DA’’

Soi: Fel de fel

Sol: Fondul funciar; Purtător de sarcină

Sol: Poartă veste

Solară: Apreciere la lumina zilei

Solicitare: Formulare pentru ajutor social

Solitudine: Chemarea depărtării

Solomonari: Cei plini de farmec

Somităţi: Lider de prestigiu

Somnolenţă: Cronică parlamentară

Sor: Prietenă apropiată de popor

Soră: Ajutor medical; Serveşte masa în salon

Sortare: Încheierea alegerilor

Sos: Chemare de urgenţă la mare; Pe scurt, cheamă salvarea

Soţ: Un om de la ţară

Soţii: Îşi dau mâna la începutul partidei

Soţior: Dezmierdatul unei neveste

Spade: Taie oarecum în două părţi egale (pl.)

Spaimă: Pericol de moarte

Spanac: Legună... cu preţ scăzut

Spangă: Vârf de atac în lupta corp la corp (înv.)

Spargeri: Operaţii pe computer făcute de unul tare de cap

Spart: Încheierea târgului

Spartă: Împănată... rău

Spasm: Cârceii viilor (sg.)

Spălat: Scoatere din mizerie

Spătăreasă: Ţinute de mari dregători (sg.)

Spân: Un om însemnat

Sperjur: Atestat ca bărbier

Spic: Vârf de producţie

Spin: Reversul medaliei la splendoarea rozelor

Spintecări: Despărţiri definitive

Spion: Detectiv sub acoperire

Spion: Tipul indiscreţiei cu profiluri notabile

Spioni: Duşmani printre noi

Spiră: Furnizoare de colaci

Spiriduş: Năzdrăvanul de pitic

Splendoare: Regina frumuseţii

Sponsoriza: A sprijini o acţiune

Spor: Ajutor la locul de muncă; Depăşire legală

Spovedanie: Spălătorie auto

Spre: Indicator de sens unic

Spurcăciune: Tot un drac e

Srl: Apărute ca ciupercile după revoluţie (abr, sg.)

St: Semnal de liniştire

Sta: A nu merge în sens invers; A rămâne cum s-a stabilit; A-i lipsi viteza

Sta: A se menţine ferm pe poziţie

Stabilă: Ferită de efectele tranziţiei

Stafie: Imagine care se deteriorează

Stal: Loc la teatru

Stan Păţitul: Primul la învăţătură (2 cuv.)

Stană: Pietrele... Doamnei (sg.)

Staniol: Un start subţire de ciocolată

Star: Realizat în producţie

Stare: Adusă cu buletinul

Stare: Prezentă la adunarea în familie

Stareţe: Sora şefă (pl.)

Start: Se dă numai la sportivii de culoare

Stat: Bunde plată

Stat: CASA POPORULUI

Stat: Fixat pe poziţie

Statistică: Formă de evidenţiere

Statornici: O fermă model (masc, pl.)

Statuar: Face chip cioplit

Statu-quo: Starea celui tratat... e ca înainte

Statut: Ordinea de drept

Staţie: pe cale obişnuită

Staţie: Se ocupă de cercetători

Stănog: Ţine calul în frâu la păscut

Stări: Surprinse în fapt

Stâlpi: Cu capul înfipt în pământ(pl.)

Stână: O casă pentru MIOARA; Sectorul zootehnic

Stâng: Porneşte în cadenţă

Stea: Grad de confort la hotel; Poziţie ocupată cu succes

Steag: Fluturi cu coadă

Stejari: Crai de ghindă (pl.)

Steme: Distincţii de stat

Stentor: Timbru cu valoare ridicată

Step: Bătut cu picioarele

Sterilă: Vie fără rod

Sternuri: Ţapene la decolteu

Stil: Mod de a acţiona

Stil: Trăsătură de condei; Un har recunoscut

Stilou: Tocmai bun!

Stimaţi: Oameni luaţi în considerare

Stinge: A muri... la foc

Stingherit: Pierdut uşor în condiţii dezavantajoase

Stocastică: Chemarea destinului

Stofe: Se rotesc în valuri

Stoici: Suflete tari

Stol: Formaţie care constituie simbolul victoriei

Stomac: Golul care cere introducerea rezervelor

Stomacal: Ţine de foame în felul său

Stop: Panou luminos pe străzile oraşului

Stor: Cortină lăsată peste spectacolul unor intimităţi domestice

Storşi: Excluşi de la putere

Straie: Măsuri de apărare în faţa unui gol iminent

Strat: Depunere pe termen

Strat: Depunere... de flori

Strat: Foaie de ceapă; Un petec în culori vii

Stratageme: Atacuri cu arme inteligente

Stră: De demult... la începuturi; Introducere în istorie

Strămutată: persoană în exil

Străzi: Înscrise în circulaţie

Strâns: Ţinut apropiat nouă

Streptococ: Se tratează cu antibioice

Streşini: Boruri la o pălărie de casă

Stricteţe: Regim de austeritate

Strigătură: Scoasă la joc

Strop: Scursul din pahare

Struţ: Îşi bagă capul în nisip

Stup: Locul unde se trage la rame

Subiect: Conţinutul unui bilet

Sucite: Prinse de urechi

Sufragii: Strânse în alegeri

Sugestii: Subiectul propoziţiei (pl.)

Sui: A evolua pas cu pas

Suiş: Drumul spre înplţimi

Sul: Publicaţie în format de buzunar

Sul: Rezultatul unei execuţii din întoarcere

Sunet: Partea nevăzută a unui film; Perceput la nivelul lobilor parietali

Surle: Cântă cu acompaniament de trâmbiţe

Sus: Înălţimea Voastră; Poziţie de lider

Susurare: Monotonia apelor de munte

Şa: Coborâtă din munţi

Şa: Fotoliu de orchestră pentru un dirijor ecvestru

Şa: Petic din piele între picioare pentru blugii cowboy-ului

Şablon: Controlor de calitate

Şah: „Hipodrom” cu numai... patru cai!

Şah: Un şerif în deşert

Şaibă: Gaură cu relaţii primprejur

Şal: Are un nod în gât

Şal: Luat de umeri cu căldură

Şamotare: Preparate la cuptoare de lut (sg.)

Şan: Picior de lemn

Şantier: Teren de construcţii

Şanţ: Popasul chefliilor

Şanuri: Stau încălţate în casă

Şapcă: Hautecouture!

Şarm: Atracţia unor corpuri

Şarmantă: Participantă la concursul de miss

Şase: Una, două ori trei!

Şatră: Ocupată cu ţiganii

Şcoală: teren de instrucţie

Şea: Fractură de coaste

Şef: Cap

Şef: Funcţia de gradul întâi

Şef: Limită de funcţii

Şefi: Ţin postul mare

Şerpi: Atacatori cu sânge rece

Şes: Dreptul la cultură; Întinsul ţării; Întins la pământ

Şi: Indică plusul

Şi: Leagă două cuvinte

Şic: În pas cu moda

Şic: Notă bună de purtare

Şic: Notă bună la purtare

Şifonate: Cer o întindere de fier (fem.)

Şină: Piesă la dosar

Şine: Călcate de tren

Şir: Aliniat pentru marş; Dreptul la succesiune

Şir: Statul la coadă

Şiră: Nutreţ concentrat; Obeliscul viu al demnităţii

Şiret: Greu de dus

Şiret: Strâns la pungă

Şiretenie: Talent în arta scamatoriei

Şireţi: Creatorii unor impresii favorabile

Şiş: Proptit în baston

Şlap: Stă pe plajă într-un picior

Şlapi: Stau în picioare pe plajă

Şlepuri: Antrenate la probele nautice

Şnit: Nu le vezi prin biblioteci (sg.)

Şnur: Dar de mărţişor

Şo: Provocare canină; Demarator la vânătoare

Şobolan: Roade în hambarele gospodarilor

Şoc: Lovitură fulgerătoare

Şocat: Surprins când nu se aştepta

Şocată: Rămasă bine impresionată

Şomer: Spune orice doar cu două semne

Şoric: Haină din piele de porc

Şosete: Se ocupă de plante

Şpagat: O deschidere efectuată... printre picioare

Şpanar: Masă inconsistentă

Şperţari: Cer acoperit

Ştab: Om de ordine

Ştergar: Ne scapă de muiere

Şti: A avea anumite reţineri

Şti: A avea o idee bună; A bate în prostie; A da dovadă de înţelegere; A dovedi ignoranţa

Ştire: Vine pe calea undelor

Ştiri: Note informative

Ştiut: Adus la cunoştinţă

Ştuţ: O legătură scurtă pe la băi

Şube: Ţinute cu greutate

Şut: Nu-i pasă de coechipier; Schimb de mină

Şuviţe: Decoraţiuni exterioare lucrate la freză

Ta: Nu-i a mea, nici a lui, da' nici a nimănui; Un sunet de fanfară

Tabac: Material special pentru priză

Tabachere: Piese distribuite în regie

Tabu: Grozăvie de nepovestit

Tac: Împinge bila cu un scop

Tacâm: Garnitură la mâncare

Tact: Măsurat cu pasul

Tactic: I s-a alăturat strategic

Tagă: Prima înfăţişare la o contestare

Taică: Tip de rasă la slujbă

Tain: Bani păpaţi (od.); Furnizează o porţie de carne; Normă de hrană; O porţie de mâncare de vită; Subvenţie la preţul kilocaloriilor

Taină: Cea care transpiră din greu; O situţie greu de reprodus

Taină: Dispare când se află

Tainic: Caracterul aburos al unui lucru ce nu transpiră

Talent: Înclinare din fire

Talent: Joacă un rol important în acte

Talpă: Prinsă în toc

Taman: Dă de înţeles... de-abia într-un târziu

Tamburi: Crai de tobă

Tanti: Prenume... de femeie

Tapa: A se îndatora cu nepăsare

Tapet: Cai verzi pe pereţi!

Tar: Slab în materie de pescuit

Taraf: Ansamblu de jocuri populare

Tară: Moştenire cu bucluc

Tari: Greu de pătruns (pl.)

Tarla: Teren de cultură

Tartan: Merge întins pe pistă

Tartane: Face turul stadionului (pl.)

Tartină: Luată pe nepusă masă

Tas: Parte dintr-un tacâm rustic; Prezent la masă

Tas: Se lasă cu greutate

Tastă: Lovit până se face mic

Tastă: Mişcată la lovituri

Taste: Bătute la maşina de scris; Piese de la calculatoare lovite

Tată: Coautor la întocmirea copiilor; Crescătorii de pui (sg.)

Tatonări: Antrenamente de acomodare pe un teren necunoscut

Tatu: Blindat în apărare, evoluează în nocturnă pe un teren american

Tatua: A oferi un desen la purtător

Taţi: Coautori la întocmirea copiilor

Taur: Este cel dintâi din comună la însămânţat

Taur: Pare bou, dar nu e

Tavane: Piese superioare pentru ansamblu de camere

Tavă: Întinsă la serviciu; Plata pentru unele servicii

Tavernă: Un primar local lipsit de veleităţi

Taxări: Servicii bine plătite

Tăbăciri: Tratamente bune pentru piele

Tăceri: Indicate cu degetul

Tăceri: Rezerva... de aur (pl.)

Tăcut: Rămas fără replică

Tăgadă: Infirmă cu acte în regulă

Tăiş: Aflate la cuţite (sg.); Pe muchie de cuţit

Tărăgănare: Bătaie... în prelungiri

Tărăşenie: Un necaz în familie

Tărâm: Se întinde la poveşti

Tărie: Avansată în grad

Tătari: Slujeau la han

Tătărime: Mulţimea de la han

Tătân: Tatăl, ca om de cultură

Tătici: Cunoscuţi autori de copii (dim.)

Tău: Apa din căldare

Tău: Apa dintr-o căldare; Ochi de lanţ

Tău: Ochi la înălţime

Tău: Oglinda în care ne privim în creştet

Tăvi: Forme de plată pentru figuranţi

Tâlc: Morala expunerii; Se pune la opărit

Tâmp: Cu capul plecat

Tâmpită: Creier alterat (fem.)

Tâmple: Predispuse la încărunţire

Tânăr: Bărbat de viitor

Tânăr: Cunoscut reprezentant al JUNIMII

Tânăr: Lucrează aproape un an la o arie

Târâit: Aria cosaşului

Târcoale: Date în urmărie

Târziu: Calificat în finală după prelungiri

Teacă: Coji de seminţe (sg.)

Team: Cea mai cunoscută formaţie britanică

Teanc: Depuneri succesive de bani (sg.)

Teasc: Corespondent de presă

Tecalemite: Pline de unsoare când sunt puse la lucru

Tei: Metaforă cu parfum de factură eminesciană; Specie vedetă a liricii noastre

Temă: Formulare de completat la bancă; Muncă la domiciliu

Temelie: O altă piatră din casă

Temenele: Plecări înainte

Temerar: Întreprinzător particular; Merge încrezător la victorie

Temniţă: Loc de păstrat la rece

Temperanţă: E o măsură bună

Temut: Ţinut la respect... în interes propriu

Ten: Aria bărbierului; Celebru decar englez... de culoare; Cu masca pe figură; Face feţe-feţe din cauza emoţiilor; Gătit cu boia; O altă faţă

Tenacitate: O calitate la care rezistăm

Tenacitate: Rezistenţă sub acţiunea forţei

Tenişi: Adidaşi de la chinezi

Tenor: Urcă pe scenă în ritmul muzicii

Tentă: Semiton

Teoretic: Deosebit de practic

Teorie: Susţine proba practică

Terasament: Ne conduce la gară

Terasă: La ea musai să dansezi; O treaptă de cultură... ca la local

Teren: Spaţiu consacrat pentru dispute paşnice

Teribil: Face pe grozavul

Terieri: Vânători de vulpi

Terifiante: Chemate la adevărate urgii

Terminaţie: Înscrisă ultima la cuvânt

Terorist: Stârneşte o groază de lume

Terţ: Absent de la negocierile directe; Persoana a treia singular

Terţă: Apare după o secundă

Test: O coajă de pâine; Subiect la examen

Testamente: Acte de cedare în faţa morţii; Actul final într-o dramă clasică (pl.)

Teste: Oferă răspunsuri aşteptate (pl.)

Tet: Antetul pe dreapta!

Tetea: Merge la un rom mare de dragul celor tineri

Tetină: Luată de piept

Tetină: Poartă artificială pe CALEA LACTEE

Teu: Aliniat pentru tragere

Teu: Se întoarce după cum bate vântul

Teuri: Ghiduri pentru trăgători

Tevatură: O mare neinţelegere

Teză: Tratat de doctor

Ti: Expresia admiraţiei noastre

Tiare: Coroane făcute cu flori de crin

Tic: Cuvânt spus din inimă... pentru un gest necugetat; Gest necugetat; Mecanic auto; Mişcare cu repetiţie

Tic: Scăpat de sub control

Ticsi: A face ceva cu vârf... şi îndesat

Ticsit: Scos de la înghesuială

Tifon: O raritate în textile

Tihnire: Scăldat în apele PACIFICULUI

Timidă: Uşor de pierdut (fem.)

Timorare: Văzute cam cu teamă

Timp: Trece şi nu se mai întoarce

Tină: Face un teren impracticabil (reg.)

Tină: Nămol

Tineri: Grup de cadeţi

Tineri: Legături fixe

Tioli: Miros respingător la scăpări de gaze

Tip: Cognomen de circumstanţă pentru un anonim banal

Tip: Dat ca exemplu

Tip: Fel de fel

Tipar: Maşină de scris

Tipări: A produce umplutura dintre foi

Tipi: Ieşiţi din comun

Tipi: Oameni de rând

Tir: Pus cu mare greutate în circulaţie

Tir: Trage din greu pe linie de serviciu; Dă bătaie la puşti; Expediţie fulger în poziţiile inamice; Mai marele şoselelor; Se joacă cu focul

Tiranie: Regim ţinut de unul singur, cu destule sacrificii

Tiranii: Autorităţi supreme de stat

Tis: Esenţă care se punea la cocă (var.)

Titanic: caz de forţă majoră

Titirez: Umblă cu învârteli

Titra: A raporta cantitatea de aur extrasă

Titraţi: Realizaţi după licenţă

Tiv: Piedică în calea ieşirii din fire; Rezervă în formaţia textilistă

Tiviri: Marcaje la extremă

Tivită: Cusută pe margini

Tiză: Nume cu valoare de substantiv comun (fem.)

Toane: Dispoziţii scrise; Hotărâri nehotărâte

Toane: Fructele acre ale răsfăţului, aruncate pe talgerul anturajului

Toartă: Mănuşa care nu ţine de cald; Închisă cu lacătul

Toasta: A trăncăni la un pahar

Toată: Cu inventarul complet (fem.)

Tobe: Parabola arhisuficienţei în munca cu cartea (pl.)

Tobe: Se alege praful de ele

Toc: Armă ofensivă în mâna pamfletarilor de odinioară

Toc: Cioc... de ciocănitoare

Toca: A pregăti o porţie de chiftele

Tocă: O duce capul la judecată

Tocit: Trecut... pe muchie de cuţit

Tolbe: Ţinute de arcaşi

Tole: Foi folosite ca miez

Tom: Motan... ieşit din tiparele realităţii; Unitate de măsură pentru volume!

Tonă: Unt de masă!

Tonic: Susţinător al puterii

Tonică: Generatoare de putere

Top: Romanul de sertar, nescris încă; Scara idolilor

Top: Volum de viitoare... acte

Tor: Stă în capul coloanei

Torent: Vin spumos (sg.)

Torenţi: Curent de mare intensitate

Tort: Adus cu lumânări la sărbători

Tort: Cele cu blaturile (sg.)

Torţă: Arde la lumină

Tos: Ăsta-i un tip de zahăr; Produs zaharisit

Tot: Adunat din mulţime; Ajuns întreg la noi; E ceva evoluat; N-are lipsuri

Tot: Nimic nu-i lipseşte ăstuia

Totalitate: Un cuvânt căruia nu-i scapă nimic

Totuşi: Acceptat în ultimă instanţă

Tra: Cu la, la... la cântec!

Trac: Coşmarul vieţii de artist; Cu emoţie, despre strămoşi (sg.); Pasager în bătrâna noastră DACIE; Piedică în timpul jocului; Pierdere suferită la scenă deschisă

Trac: Mare pierdere pe scenă

Tract: Traficul intern

Tractorist: Tip de complex agroindustrial

Trafic: Dat în urmărire poliţiştilor

Tragicomic: Gen de folclor de la Săpânţa

Trai: Limitat de timp; Petrecere pe cont propriu

Trailer: Tras cu greutate

Transparent: E ceva de trecut cu vederea

Transparent: E ceva de treut cu vederea

Tranşe: Situaţii rupte de realitate

Tranzacţie: Transmisie în direct

Tranzacţii: Lucrări în convenţie

Trapeze: Luate în consideraţie de pe două baze de calcul

Tras: Formă de supt

Trasator: Marker de scris pe tablă

Trasor: Lasă urme

Tratamente: Dau în boală

Traumatism: Final neplăcut la lupte

Traumatolog: Sare în caz de bătaie

Travestire: Lucrare în schimburi

Trădare: Vânzare de aproape

Trăit: Petrecere cotidiană

Trăncăneli: Dialoguri fără fir

Trăsnet: Artificii pe boltă (sg.)

Trântă: Luptă corp la corp

Trântit: Definiţie pentru unu... orizontal

Treacăt: Mod de plasare a parantezelor; Un fel de amintire vagă

Treaz: Deştept... pentru că n-a băut

Trebuincios: Certificatul de garanţie pentru un bun de folosinţă îndelungată

Trebuincios: Unul care prinde bine

Trei: Formaţie de doi plus unu

Trenare: Tragere de timp

Trenci: Un balon lansat de englezi

Trenuri: Ridicate în zbor

Trepanaţie: Sistem de joc

Trepidaţie: Sărită de pe fix

Trese: Prezentate cu arma la umăr, în semn de recunoaştere

Trezire: O fază când îţi piere tot cheful

Trezit: Vin scos de la cramă

Trezită: Ieşită din amorţeală

Tri: Trei din trei, fără trei!

Trib: Nume de familie

Tribulaţii: Atac de cord (pl.)

Triciclu: Clasat pe locul trei la ciclism

Tril: Partitură interpretată în aer liber

Tristă: Gata să cadă într-o depresiune adâncă (fem.)

Trişa: A dribla mereu în timpul jocului

Trişa: A lucra în subteran

Trişti: Trecători printr-o depresiune

Triton: Un fel de sirenă (masc.)

Triunghi: Poligon redus

Troc: Suplineşte funcţia banilor

Trona: A face pe craiul

Troncănire: Efectul scontat al unei lovituri

Trosni: A-i ajunge frânturi la urechi

Truc: partea imaginară a unui număr

Trup: Cu mâinile legate

Trup: Tratat de anatomie învelit în piele

Tsunami: După noi... potopul

Tu: Concesie reciprocă la promovarea intimităţii

Tu: Semne de apropiere

Tuburi: Rămân goale după o partidă de foc

Tuci: Cazanul de smoală; Pregăteşte o mâncare de porumbel

Tulai: Spaima ardelenilor

Tuli: A lua startul...

Tuluri: Împăienjenesc privirea

Tun: Formula profitului net

Tuna: A ploua în atmosferă; A se manifesta la cote înalte

Tur: Circuit... în competiţie; Croit peste fund; Se poartă exact pe dos

Tur: Început de stagiune pentru obişnuiţii arenelor

Tur: Se îmbracă pe dos

Turaţie: Mişcarea discului

Tură: Normă de lucru

Turism: Deplasare de vacanţă

Turn: Rotunde la colţuri (sg.)

Turpitudine: Recurs la morală

Tuşnad: Frate bun cu Borsecul

Tutu: Piesă clasică pentru balerine

Ţali: Răspundeau cândva comenzilor de masă

Ţambalagii: Bat cu ciocănele în instrumente

Ţanc: Picat la fix

Ţap: Încornorat cu barbă

Ţapi: Mici la bere

Ţar: Coroană scuturată de roşii; Trecutul istoric al neamului rus

Ţară: Loc de stat

Ţarină: Sol major

Ţaţă: Una care nu stă la discuţii

Ţaţe: Doamne de modă veche; Suferă în tăcere (pl.)

Ţaţe: Servesc mici la masă

Ţăran: Om cu speranţele la pământ

Ţărani: Câştigă pe teren propriu (pl.)

Ţări: Părăsite la vamă

Ţăruş: Dă ţeapă proprietarilor de pământ

Ţânţar: Absorbant... cu aripioare

Ţânţari: Vampirii nopţilor de vară

Ţâr: Semnal de alarmă

Ţeapă: Colţii lui Dracula (sg.); Trasă celor duşi

Ţel: Are calificarea drept obiectiv; Direcţia generală a unei întreprinderi; Linie de orizont; Plan de perspectivă

Ţel: Capul bunei speranţe

Ţel: Interes expliicit urmărit în perspectivă

Ţepe: Tunuri de calibru redus

Ţepi: Frunze uscate

Ţesală: Periuţă de dinţi

Ţese: A face manevre în război prin diverse urzeli; A trage la păianjen

Ţesere: Încrucişarea firelor

Ţesut: Bătutul covoarelor

Ţie: Anunţ de ofertă către partener

Ţigancă: Nu-i lipseşte romul la masă

Ţigară: Cui... afumat

Ţigănie: Tărăboi cu iz de rom

Ţine: A face un act de posesie

Ţintaş: Aşterne o tăcere de plumb; Concentrat asupra obiectivului

Ţintiţi: Prinşi într-o privire

Ţipa: A da o tărie pe gât; A purta discuţia la un înalt nivel; : A vorbi la nivel înalt

Ţipete: Prinse între ciocan şi nicovală

Ţitere: Ansamblu de coarde (pl.)

Ţiţei: Valoros şi la pungă gros

Ţiui: A produce un sunet

Ţoi: Ridicat cu tărie

Ţol: Îmbrăcăminte pentru odaie

Ţol: Lungimea cercului

Ţoli: Îi numeri pe degete

Ţopăit: Joc fără nici o noimă

Ţopăit: Joc fără nici un fel de noimă

Ţuică: Tăria poporului român

Ţuţ: Efectul unei surprize; Semnul perplexităţii; Un fel de gură cască

Ucenici: Hoţi de meserie

Ucide: A lua viaţa în serios

Ucigaş: Ia viaţa în serios

Ucis: Achitat înainte de scadenţă; Rupt de realitate; Săvârşitul unei fapte grave

Ucraina: Are locuri rezervate pe plajă la Crimeea

Ud: Picat la examen

Udă: Ieşită din matcă

Udă: Muiere la muiere

Ude: Numele celor care au fost botezate

Ude: Tratate cu picături

Uf: Se exprimă cu greutate

Uger: Mamele viţeilor

Uguit: Freamătul porumbelului

Uh: Unu' cu ceasul la dreapta!

Uimit: Conturat... într-un tablou

Uimit: Surprins într-o ipostază ciudată

Uita: A se rupe de realitate

Uita: A ţine sub observaţie

Uitare: Privire în ansamblu

Uitări: Ieşiri din minţi

Uiu: Scos la horă

Ulcer: Lovitură la plex

Uleiat: Se pretează la o alunecare

Uli: Tot ţăranul ar vrea să-l vadă împăiat (pl.)

Uliţă: Autostradă în faşă

Uliţe: Cai... de la ţară!

Uliu: Înaripat atentator la integritatea puicuţelor

Ulm: Arbore la roţi

Uluiri: Fac pe gură-cască

Umani: Luptă cu multă cruzime (pl.); Remarcaţi prin apropiere

Umanist: Apreciat ca bun, după ce a fost cultivat

Umăr: Cine ştie... mâna sus!

Umăr: Contribuţie simbolică la o acţiune de ajutorare; Daţi pe gât la vale (sg.); O anume înclinaţie a gradelor militare; Purtător de ranguri cazone

Umăr: Sprijin pentru puşti

Umeri: Ridicaţi în neştire

Umil: Are capul plecat; Plecat în lume

Umili: Oameni plecaţi în lume

Umilinţă: O degradare morală deprimantă

Umiliţi: Plecaţi în recunoaştere

Umor: E sare şi piper, cum se spune; Subiect de comedie; Plin de spirite

Un: o pereche la cununie!

Una: Condamnată la singurătate; Separată de cele multe

Una: Cunoscută solistă

Unanim: Efectiv complet la votare

Unelte: Angajate în câmpul muncii

Uni: A face o legătură; A face totul; A intra într-un bloc

Unison: Albie în care se întâlnesc cursurile tuturor opţiunilor

Unitar: El cam face totul

Unitar: N-are nimic deosebit

Uniuni: Copii de la grupa mare

Uns: Om cu scaun... la cap

Unşi: Fixaţi pe post; Pot trece uşor peste fricţiunile apărute în cadrul mişcării

Unt: Animal... gras; Întins pe-o parte e pe felie; Întinsul mesei; Mâncare la pachet

Unt: Lapte bătut

Untar: Trage mereu la smântână

Unul: Indicativ pentru înregistrarea cuiva

Upercut: Lovitură sub... dantură

Urat: Altruism ocazional

Ură: A da de bine... vorbă să fie; Floare... disgraţioasă

Urări: Date la ocazie

Urât: Cântec de viaţă lungă; Linişte apăsătoare; Scrieţi aici ce nu e bine

Urâtă: Femeia după care întorci capul

Urâtă: Ţinută la distanţă

Urâte: Ieşite primele la un concurs de frumuseţe

Urâţenie: E ceva de speriat

Urâţi: Calificativ acordat duşmanilor

Urbană: Viaţa dusă departe de ţară

Urca: A creşte văzând cu ochii

Urca: A merge pe Piatra Craiului

Ureche: Laterală la figură

Ureche: Se odihneşte în pace

Uree: Ajutor agricol

Uretră: Lucrează la interne şi acordă ''vite'' de ieşire

Urgie: Rea de pagubă

Uri: Orhidee în sălbăticia împrejurimilor!

Uri: Pică rău de tot (pl.)

Uri: Punct de vedere între duşmani (pl.)

Uriaş: Campion la înălţime

Uriaş: Gabaritul depăşit; Stat superdezvoltat; Trecut de mare

Uriaşe: Dincolo de mare (fem, pl.)

Uric: Act de proprietate (înv.)

Urină: O chestie presată de care scăpăm cu uşurare

Urlet: Slobozeşte câinele noaptea

Urmaş: Corespunzător concepţiilor noastre; Secund la conducere; Trecut în spate

Urmaşi: Fii

Urmă: Este de negăsit când e vorba de o crimă perfectă

Urnă: Bloc electoral obscur

Ursă: Care vin pe sus (sg.)

Ursit: Rămâne de ales

Urzi: A porni la război

Usca: A zvânta în bătaie

Uscare: Tragerea apei după nevoi

Uşă: Blocată în ascensor; Se deschide după o bătaie

Uşă: Deschisă la accese

Uşă: Se închide în apărare

Uşe: Pusă la zid (var.)

Uşi: Mobile în construcţii; Porţi pe teren propriu

Uşier: Punea odată piciorul în prag

Uşiţe: Mici, dar le ţin balamalele

Uşor: Măsuratul greutăţii în grame; Tocuri înalte care se poartă prin casă (pl.)

Uşori: Pierd fără dificultate la masă

Uşura: A se scăpa de o sarcină

Uşurare: Eliminare pe orice căi

Uter: cadru de concepţie

Uter: Cadru de concepţie

Util: Bun la nevoie; Răspunde la necesitate

Utilă: Sursă de profit (fem.)

Utile: Ne rezolvăm treburile cu ele; Obiecte de valoare

Utilităţi: Serviciile speciale

Uţa: Însoţeşte o evoluţie oscilantă în joc

Uvertură: Introducere la o operă

Uvertură: Primă pentru artiştii de la operă

Uza: A face un lucru de mântuială; A roade; A termina de folosit

Uzanţă: Luată de obicei la purtare

Uzat: Trecut la sfârşit

Uzură: Degradare morală a celor fără suflet

Vaci: Sudalmă de ţaţă (pl.)

Vagă: Lămurită cu greu

Val: Apă vie

Val: Se îneacă la mal

Vale: Lăsată la pământ de la facerea lumii

Valuri: Mişcări la nivel mare

Vamă: Taxă din trecut

Var: Dat de toţi pereţii

Var: Face marcaj pe tot terenul

Var: Marcat pe teren; Pus la perete

Varani: Au un comportament cameleonic

Vară: O rudă... care vine cu multă căldură

Vargă: Tremură subţire

Variată: Făcută în fel şi chip

Vasali: A anticipa involuntar ceva de bun gust

Vast: Ne bate fără să răspundem

Vatră: Centrul comunal; Generatoare de căldură

Văitare: Scăpată de toate durerile

Vărar: Tip de piatră arsă

Vătaf: Maestru la ceremoniile dedicate unirii

Vătămători: Pot atinge... forma maximă

Văzut: Ţinut sub observaţie

Vânat: Stârnit din adăpostul lui

Vânt: Mişcare în aer liber

Vele: Merg la curent... continuu; Motoare la corăbii

Velinţă: Întinsă pe pat la ţară

Vendetă: Răzbunare gândită

Venetică: Intrusă printre băştinaşi

Veri: Rudele... care vin la noi an de an

Vesel: Atins de dispoziţie

Viaţă: Termen de condamnare definitivă

Vicia: A se modifica scorul

Vid: Un gol de toată frumuseţea

Vie: Prinsă într-un ritm alert; Una care ţine pasul cu timpul

Vii: Stau întinse pe terasă

Vină: Cravaşă

Vindecător: Dovedeşte afecţiune

Vinuri: Se prezintă la ocazii cu buchete alese

Vipere: Sunt pline de venin

Viraj: Executat la cotitură

Vis: MARILE SPERANŢE (sg.); Speranţă împlinită

Vitalitate: Imbold lăuntric

Viteză: Evoluează în trepte; Înlocuire făcută la iuţeală

Viţel: Privitor la o nouă intrare

Viu: Unul care are inspiraţie

Viziona: A urmări realizarea producţiei

Voal: Întrevedere

Vocaţii: Puteri paranormale

Vociferare: Notă de protest

Voiajor: Comis cu acte în regulă

Volan: Manipulat...de conducere

Volubili: Oameni care se ţin de cuvânt

Voma: A da pe gât ca un beţivan

Von: Domnul de germană

Voracitate: Boală de nutriţie greu de vindecat cu una, cu două

Vot: Manifestare electorală discretă

Vraf: Turnul Babel al democraţiei

Vrane: Într-un butoi gol (pl.)

Vreasc: Scurtătură prin pădure

Vui: A se vorbi prea mult

Vui: A trece ca vântul

Vuire: Cât îi hăul

Watt: Mărunţiş la plata luminii (sg.)

Xerox: Produs modern pentru copii

Zaiafet: Masă de oameni foarte cinstiţi

Zale: Concurente la inele

Zar: Aruncat la noroc

Zar: Se aruncă la noroc

Zare: Capătul iluzoriu al pământului

Zarvă: Zgomot mare

Zarve: Se sting în linişte

Zaţ: Impune o trăsătură de caracter

Zănatici: Figuri excentrice într-o galerie de personaje colorate

Zăpezi: Mulţimi de stele căzătoare

Zări: A lucra în cercetare

Zări: Se impun la limită

Zbatere: Risipă de energie

Zbir: Un om grozav

Zburat: Evoluţie pe aripi

Zel: Absent... fără motivaţie; Dovadă de hărnicie

Zel: Ne îndeamnă să muncim mai mult

Zestre: Dată de părinţi... pe alese; Venit în peţit

Zeţărie: Cadru de organizare a lucrului la vremea culesului

Zeu: Spirit olimpic

Zexe: Sistem de alarmă

Zi: Timp însorit

Ziarişti: Scormonitori în containerele unei societăţi imunde

Zmeu: Prim-amorez rămas de poveste

Zobire: Realizare... praf şi pulbere

Zonă: Ţinut sub tutelă

Zone: Asta-i de prin partea locului (pl.)

Zor: Caz de urgenţă; Exces de viteză; Sistem de accelerare

Zorea: deschide ochii dis-de-dimineaţă

Zvon: Creaţie populară transmisă oral